● interviu cu Remus Borza
● se relansează retehnologizarea CHE „Dimitrie Leonida” de la Stejaru
● „băieţii deştepţi” din energie nu au nici măcar dosare penale
● insolvenţa nu va afecta Hidroelectrica Serv
Revenirea Hidroelectrica în insolvenţă, anunţată în seara plecării PNL de la guvernare, are ca temei o decizie a Curţii de Apel Bucureşti fără nicio o legătură cu Inspecţia de Stat în Construcţii, cum s-a spus iniţial. Recursul admis de instanţă în dosarul nr. 22456/3/2012/a1 (3013/2013 ) este, în realitate, în favoarea unor nume grele din rândul celebrilor „băieţi deştepţi”: SC ALPIQ ROMENERGIE SRL, SC ALPIQ ROMINDUSTRIES SRL, SC ENERGY HOLDING SRL, EFT AG, EFT ROMÂNIA SRL. Alături de ei, ANDRITZ HYDRO GMBH RAVENSBURG, dar şi Direcţia venituri buget local Sector 2 Bucureşti.
Întoarcerea lui Remus Borza ca administrator judiciar, prin EURO INSOL SPRL, este deja în centrul atenţiei. Despre amânarea listării companiei la bursă, riscul reinstaurării contractelor cu „băieţii deştepţi” ca urmare a rejudecării contestaţiilor şi toate celelalte se va vorbi mult în perioada următoare. Miercuri seară, Remus Borza a răspuns întrebărilor noastre.
– Din moment ce aţi convocat o Adunare generală a acţionarilor pentru vineri, nu mai planează rezerve asupra întoarcerii dvs. la Hidroelectrica.
– Am avut deja şedinţă cu tot staff-ul. Am avut la ora 12 o conferinţă cu consorţiul de intermediari ai listării Hidroelectrica pe bursă, le-am prezentat situaţia şi le-am comunicat decizia de a suspenda procesul de listare până la ieşirea din insolvenţă. După-amiază am avut întâlnire cu toţi directorii şi managerii de departamente şi am agreat împreună o agendă cu priorităţile imediate ale companiei. Mâine (ieri – n.r.), la ora 10.30, voi avea o teleconferinţă cu toţi directorii de sucursale şi inginerii şefi de uzine pentru a le comunica situaţia şi ce au de făcut în perioada imediat următoare. Săptămâna viitoare mă voi întâlni şi cu sindicatele.
– Cum vedeţi, în perspectivă, colaborarea cu ministrul Constantin Niţă. Am în vedere în primul rând rănile lăsate de scandalul „Mită la Hidroelectrica”.
– Nici ministrul, nici eu nu am fost implicaţi în scandalul ăsta. Noi avem o colaborare bună.
– Mă gândesc şi la tot felul de numiri făcute între timp în sistem exclusiv pe „competenţă” politică.
– O să văd în zilele următoare. În orice caz, tot ce s-a făcut, dacă s-a făcut rău, va fi îndreptat în perioada asta. Totuşi, am plecat din Hidroelectrica pe 21 decembrie, două luni am lipsit. Sigur, am constatat şi eu o anumită lentoare în aplicarea unor măsuri asumate de noi prin planul de reorganizare şi care erau obligatorii pentru noul management. E o lipsă de asumare sau întârziere în luarea unor măsuri care să ducă la o eficientizare şi la o creştere a competitivităţii Hidroelectrica în piaţă şi chiar la export.
– Decizia Curţii de Apel Bucureşti poate crea un precedent periculos?
– E un precedent periculos pentru că n-are niciun argument logic, raţional, legal sau un temei de drept care să aibă cât de cât consistenţă. Instanţa a dat dovadă de un formalism excesiv, uitând că totuşi are pe masă un dosar privind o companie strategică pentru România şi nu un boutique care vinde pufuleţi sau ziare la colţ de stradă.
– Am înţeles bine că s-au legat de formă, de proceduri, de nişte chichiţe?
– Da, asta am şi spus.
– A început deja să circule un scenariu, cum că în spatele revenirii în insolvenţă s-ar ascunde nişte probleme reale din Hidroelectrica, nu tocmai publice, care astfel ar putea fi rezolvate înainte de a fi prea târziu.
– Care ar fi? Spuneţi-mi una. În ce zonă circulă?
– Un zvon din alte medii decât sistemul hidro zice despre o criză de lichidităţi la Hidroelectrica.
– Nu-i adevărat! Cu criză de lichiditate se confrunta pe 20 iunie 2012, când avea fluxuri negative de numerar de 783 milioane de lei, când avea 4,1 miliarde de lei datorii, când avea o pierdere pe cele două exerciţii financiare – 2011 şi 2012 – de aproape 700 milioane de lei. La 31 decembrie 2013, Hidroelectrica a încheiat exerciţiul financiar cu un profit record de peste 900 milioane de lei, cât profitul cumulat din 2001, de când s-a înfiinţat compania, până în prezent şi aproape dublu faţă de profitul realizat de Complexul Energetic Oltenia, de Hunedoara şi Electrica la un loc. Vă spun sigur că sunt mulţi cârcotaşi în piaţă care, peste noapte, se pricep la energie şi ei sunt legaţi de „băieţii deştepţi”.
– Au fost enervante pistele false lansate prin presă, cum a fost cu anularea ieşirii din insolvenţă la solicitarea Inspectoratului de Stat în Construcţii.
– Nu v-aţi uitat pe site-ul instanţei de judecată?
– Ba da, sigur.
– E o manevră inteligentă, tocmai pentru a scoate din lumina reflectoarelor sau a nu supune oprobiului public băieţii ăştia deştepţi. Culmea tupeului, în loc să fie mulţumiţi cu cât au furat – şi vorbim de peste 1 miliard de euro – au tupeul să ceară şi mai mult. În presă nu apărea nicăieri că recursurile erau ale traderilor. Ce vreau să spun şi ce mă îngrijorează mai mult decât chestiile astea minore e lipsa de reacţie a statului şi a instituţiilor statului, fie că vorbim de serviciile speciale, fie de parchete. Dacă furi 1.000 de euro, dacă iei 1.000 de euro şpagă, eşti arestat, ceea ce e foarte corect, e bine că se întâmplă. Dar când devalizezi o companie a statului român cu peste 1 miliard de euro, nimeni, nicio instituţie nu se sesizează. Niciunul dintre traderii ăştia de energie nu are măcar un dosar penal – nu spun să fie arestat, dar să aibă un dosar penal. Pe niciunul nu s-au pus măsuri de recuperare a prejudiciului. Toţi umbă în libertate, pe bulevard, făcând lobby, ca să nu spun trafic de influenţă. Sau şi mai bine, prin ţări mai calde sau mai primitoare. Ce trebuie să înţeleagă şi ei, şi alţii? Un atac la adresa Hidroelectrica trebuie văzut şi sancţionat ca un atac la adresa statului român. Hidroelectrica nu e a unei persoane, e a poporului român, e a ţării. E o companie cu capital majoritar de stat şi e o companie vitală nu doar pentru Sistemul Energetic Naţional, ci pentru toată România. Lipsa de vigilenţă, lipsa de reacţie şi lipsa de atitudine a statului român mă intrigă. Asta mă deranjează mai mult.
– Cum va fi afectată Hidroelectrica Serv de actuala situaţie?
– Nu va fi afectată. E o veste bună şi pentru Hidroelectrica Serv, şi pentru UCM Reşiţa.
– Dar centrala noastră de la Stejaru?
– Noi, astăzi (miercuri – n.r.), am stabilit şi am dispus reluarea programului de investiţii în special pe partea de retehnologizare a centralelor, iar centrala „Dimitrie Leonida” e prioritate zero. Am dispus refacerea şi reevaluarea bugetului de mentenanţă, pentru că trebuie să avem agregate în bună stare de funcţionare, în corelaţie cu alte măsuri care să vizeze restructurarea costurilor prin continuarea redimensionării administrativ-teritorial funcţionale a Hidroelectrica. Ştiţi că am desfiinţat 6 sucursale şi intenţia mea declarată e de a transforma toate sucursalele existente în secţii de exploatare, în uzine, cu transferarea serviciilor de pe palierul TESA în Centrala societăţii. Vorbesc de contabilitate, de resurse umane, de IT, de achiziţii. S-a văzut că sistemul centralizat impus de mine acum un an şi jumătate şi-a dovedit eficienţa şi roadele. La fel, am dispus continuarea procesului de valorificare a microhidrocentralelor – pentru că sunt active toxice – care aduc nişte venituri şi ne scapă de nişte costuri de întreţinere şi de personal. Totodată, trebuie să găsim formule pentru ce facem cu alte active toxice cum ar fi anumite titluri de investiţii. Trebuie să găsim o formulă prin care să externalizăm aceste titluri de investiţii, să le valorificăm pentru că, evident, Hidroelectrica nu va mai aloca nicodată niciun leu pe astfel de titluri de investiţii. Prioritate iarăşi este maximizarea veniturilor din vânzarea de energie. Avem o problemă reală, o incapacitate de a şti să valorificăm energia la preţul pieţei.
– Aţi pomenit UCM Reşiţa. Se reia proiectul de holding în trei?
– Da, din punctul meu de vedere vorbim de servicii integrate: producătorul de energie – Hidroelectrica, prestatorul de servicii – Hidroelectrica Serv şi furnizorul de echipamente – UCM Reşiţa.
– Trebuie să mai vrea şi Fondul Monetar Internaţional.
– Ei, nu-i întreabă nimeni. Găsim soluţii.
Interviu realizat de Viorel COSMA
