Decizia Curții Constituționale de a o exclude pe Diana Șoșoacă din cursa prezidențială a produs un șoc în lumea politică. Motivarea CCR a fost așteptată cu nerăbdare, dar, când a apărut, luni seara, 7 octombrie, controversele nu au luat sfârșit.
Ce spune motivarea CCR
Documentul integral are 21 de pagini și poate fi studiat aici. În esență, cei cinci judecători care au format majoritatea decisivă în acest caz au considerat că, prin declarațiile și comportamentul ei, Diana Șoșoacă a arătat că nu respectă Constituția, statul de drept și statutul României de stat membru al Uniunii Europene și a NATO.
„Rezultă că democrația, statul de drept și respectul datorat Constituției constituie coordonatele esențiale, imutabile și definitorii ale statului român. Apartenența la UE și la NATO sunt opțiuni fundamentale constituționale pentru democrație și reprezintă finalitatea unui lung și anevoios proces politicoistoric realizat prin efortul întregii societăți românești și, în aceste condiții, reprezintă garanții ale valorilor înscrise în Constituție, fiind consacrate, de altfel, în mod expres, prin aceasta”.
Judecătorii afirmă că respectarea jurământul de investire în funcția de președinte trebuie să se facă și înainte de depunerea acestuia. „Ca atare, chiar dacă jurământul de credință se depune de către candidatul câștigător al alegerilor, elementele cuprinse în jurământul de credință sunt condiții de eligibilitate și de fond pentru a candida la funcția de Președinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale. Examinarea acestor condiții poate fi realizată numai de Curtea Constituțională. Ar fi inadmisibil și contrar naturii procesului democratic ca ab initio candidatul să nu îndeplinească aceste condiții și totuși să participe la alegeri, iar dacă le va câștiga să depună un jurământ de credință formal”.
În concluzie, CCR a scos în evidență „ o conduită sistematică, persistentă și îndelungată menită să afecteze fundamentele constituționale ale statului român și ale garanțiilor acesteia, respectiv apartenența României la structurile euroatlantice. Îndemnul la nerespectarea valorilor fundamentale ale Constituției reprezintă un atac frontal la ideile și principiile democratice și la ordinea constituțională”.
Opinia separată
Decizia Curții Constituționale nu a fost luată în unanimitate, 2 din cei 7 judecători prezenți la deliberări nefiind de acord cu opinia majorității.
Opinia separată în decizia CCR este scrisă de judecătoarea Laura Iuliana Scântei. Ea a opinat că „în ordinea constituțională și legală, inclusiv în jurisprudența Curții, drepturile electorale pot fi interzise doar în situațiile expres si limitativ prevăzute de Constituție”.
Judecătoarea Iuliana Scântei a considerat că CCR, în decizia din cazul Dianei Șoșoacă, și-a depășit competențele. „În concluzie, considerăm că legiuitorul a reglementat expres și limitativ cadrul legal pentru exercitarea unui contencios electoral obiectiv care permite verificarea unor condiții legale obiective si care are ca finalitate asigurarea unui proces electoral echitabil și just. Alte condiții care vizează comportamente, fapte, declarații ale unui candidat conferă contenciosului electoral un caracter subiectiv, iar procedura în cadrul acestuia nu poate fi derulată în absența cadrului legal privind un proces echitabil, cu toate garanțiile procesuale aferente acestuia, conform jurisprudenței Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului”.
Reacția Dianei Șoșoacă
Diana Șoșoacă a reacționat, în mod previzibil, foarte vehement după publicarea motivării. „Prin această motivare penibilă, nazistă, stalinistă, ați făcut din mine un erou național. Să înțeleg că veți aresta și arunca în pușcărie toti românii care o iubesc și susțin pe Diana Iovanovici-Sosoaca?”, a fost un scurt mesaj dintr-o postare mai amplă a liderului S.O.S. România.
În urma tuturor controverselor, acuzațiilor politice și teorii ale conspirației ce au urmat după aceast decizie, un lucru rămâne în mod sigur: decizia Curții Constituționale este definitivă și nu poate fi atacată deci Diana Șoșoacă nu poate candida la prezidențiale. Un precedent interesant care va fi probabil baza pentru multe alte contestații în viitor.
O analiză a deciziei CCR puteți vedea aici.
Z.C.
