CL

* Primăria Piatra Neamț se face frate cu 6 primării din Iași și una din Olt ca să ajute persoane ”vulnerabile social”
* cu 2% contribuție proprie, se pot obține finanțări între 50 și 500 de mii de euro

La Piatra Neamț continuă seria proiectelor dedicate persoanelor aflate în situații de risc social, pentru care autoritățile vor să obțină finanțare europeană nerambursabilă. După ce, în luna iulie, și-au dat acordul de principiu, consilierii locali ai Pietrei s-au întâlnit, ieri, în şedinţă, pentru a aproba contribuția Primăriei Piatra Neamț în cadrul unui proiect transjudețean, care înfrățește în cuget, simțiri și obiective Perla Moldovei și alte 7 primării din țară (6 din Iași și una din Olt), plus Asociația Institutul de Studii și Aplicații Macroeconomice (un ONG din București). Sub denumirea simandicoasă ”Dezvoltare comunitară și performanță în administrarea domeniului public prin economie socială”, Primăria Piatra Neamț, în calitate de solicitant, și primăriile comunelor Țigănași, Ciohorăni, Voinești, Erbiceni, Aroneanu și Ciurea din Iași, precum și Primăria Cârlogani din Olt și ONG-ul bucureștean, în calitate de parteneri, au croit un proiect pentru a fi depus și finanțat prin POSDRU, axa corespunzătoare Promovării incluziunii sociale. Programul, în esență, oferă posibilitatea înființării de microîntreprinderi care să asigure servicii și oportunități persoanelor care au probleme în a-și găsi un loc de muncă, în a se reintegra pe piața muncii sau au dificultăți în a rămâne la locul de muncă pe care îl au.

Obiectivul general și nobil este, desigur, ”dezvoltarea economică și crearea de locuri de muncă la nivel regional și local”, lucru care, potrivit documentelor primăriei, se poate face prin mai multe ”activități eligibile”: ”Furnizarea serviciilor de ocupare, precum informare și consiliere profesională, asistență, mentorat, tutorat, orientare profesională, consiliere psihologică, consiliere psihiatrică, medierea locurilor de muncă; Dezvoltarea și furnizarea programelor de formare profesională, inclusiv dezvoltarea competențelor de utilizare TIC pentru grupurile dezavantajate; Activități de formare profesională și de consolidare a capacităților, competenților, cunoștințelor și stimei de sine, dedicate persoanelor vulnerabile pentru a le ajuta să înființeze structuri ale economiei sociale și să beneficieze de oportunitățile nou create; Dezvoltarea și implementarea programelor de formare a formatorilor care vor activa in domeniul economiei sociale; Formarea profesională a personalului frunizorilor de servicii sociale(inclusiv ONG-uri și voluntari); Dezvoltarea și implementarea activităților specifice și personalizate dedicate integrării sociale a imigranților, inclusiv cursuri de limbă română, aspecte legislative etc.; Inițiative care să conducă la diminuarea lipsei de încredere și a excluziunii sociale a grupurilor vulnerabile și la combaterea și prevenirea infracționalității, prin promovarea activităților artistice și culturale, protecția mediului, conservarea patrimoniului cultural și a tradițiilor; Activități inovatoare, interregionale și transnaționale pentru dezvoltarea economiei sociale”. Activitățile propriu-zise care vor fi încadrate în aceste rubrici urmează să fie stabilite.

Tot din descrierea proiectului, aflăm că ideea are în vedere persoane de etnie rromă, persoane cu dizabilități, tineri care părăsesc sistemul de protecție a copilului fiindcă au depășit 18 ani, familii care au mai mult de doi copii, copii în situație de risc, persoane care au părăsit timpuriu școala, victime ale violenței în familie, femei în situații de risc, persoane care trăiesc din venitul mininim garantat, persoane care locuiesc în comunități izolate, victime ale traficului de persoane, persoane afectate de boli ocupaționale, etc. Dar nu numai. Sunt vizați, de asemenea, ”lucrători sociali, asistenți personali, asistenți comunitari, mediatori familiali, mediatori sanitari, asistenți maternali, îngrijitori, personal din instituții rezidențiale; manageri ai structurilor economiei sociale; specialiști și formatori implicați în economia socială”. Câți beneficiari vor fi adunați din fiecare categorie… iarăși rămâne de văzut.

Un asemenea proiect, potrivit regulilor, se derulează de-a lungul a minimum 6 luni și maximum 12. Primăriile pot, astfel, să prindă finanțări între 219.410 lei(echivalentul a 50.000 euro) și 2.194.100 lei (echivalentul a 500.000 euro) pentru proiecte care se implementează într-o regiune de dezvoltare. Oportunitatea apare în cazul în care proiectele se pun în practică în două sau mai multe regiuni de dezvoltare, caz în care finanțarea merge până la echivalentul în lei a 2,5 milioane de euro. Așa se explică prezența partenerului Primăria Cârlogani (Olt). Contribuția proprie este 2%.

Dana OSTAHIE

Articolul precedentUn mare filolog român: Dumitru Irimia
Articolul următorGreva foamei în faţa Prefecturii Neamţ