Dificultatea românilor de a-și utiliza limba în spațiile în care sunt majoritari din Ucraina, Serbia, Republica Moldova sau Ungaria, piedicile puse de autorități presei române din aceste teritorii, precum și soluțiile de sprijin pentru ameliorarea situației existente – sunt doar câteva dintre subiectele supuse dezbaterii organizate, săptămâna aceasta, la Bruxelles, de către eurodeputata PNL Norica Nicolai, sub titlul „Conservarea culturii românești în afara granițelor țării”.
Prezenți la dezbateri, reprezentanții Forumului Internațional al Jurnaliștilor Români (FIJR) au expus situația presei din Transnistria, unde mass-media româneşti nu mai există, comunicarea la orice nivel făcându-se exclusiv în grafia chirilică. În ceea ce privește situația mass-media din Ucraina și Ungaria, problemele ridicate s-au referit la aspecte privind finanțarea și lipsa personalului.
Norica Nicolai (în imagine) și-a exprimat, la rândul său, dezamăgirea în ceea ce privește acțiunile incorecte ale autorităților din Serbia (Valea Timocului), declarând: „În această zonă, avem reale probleme cu identitatea și limba românească, întrucât s-a organizat recent un sondaj manipulator în ceea ce privește dorința copiilor români de a studia în limba română, creându-se o confuzie intenționată cu limba vlahă. În condițiile dorinței deschiderii capitolului Cultură în negocierile de aderare a Serbiei la UE, am discutat cu raportorul Parlamentului European pe acest subiect, liberalul Jelko Kacin, și i-am semnalat o serie de lucruri care nu sunt în regulă cu atitudinea acestei țări în ceea ce privește respectarea drepturilor minorității românești. De asemenea, voi face o serie de scrisori colegilor mei ca această deschidere de capitol să fie condiționată de angajarea reală și de implementarea angajamentelor pe care Serbia și le-a luat față de UE”.
Subliniind importanța folosirii limbii naționale de către cetățeni în administrație, în școală sau pentru informare prin mass-media, Norica Nicolai a mai precizat că un sprijin real pentru păstrarea identității naționale în afara granițelor ar putea veni și din partea autorităților de la București, prin crearea unei strategii pe termen mediu și lung de promovare a culturii și identității românești.
Dezbaterea a reunit, pe lângă jurnaliști și reprezentanți ai Fundației românești „Valențe Umane” din Bruxelles și ai Librăriei românești din Bruxelles. (Z.C.H.)
