„Patriotism, Democraţie, Europenism” la Târgu-Neamţ
* cu acest prilej, a avut loc şi lansarea cărţii „Anticomunism şi represiune comunistă în Neamţ şi Bacău (1945-1989)”, de Emanuel Bălan
Pe 6 septembrie 2014, în cadrul manifestărilor dedicate Zilelor Orașului Târgu-Neamț, Asociaţia „Pro Democraţia” Club Târgu Neamţ a organizat, în Sala de Festivități a Primăriei, conferinţa internaţională cu tema „Patriotism, Democraţie, Europenism”, manifestare din seria conferinţelor „Întâlnirile APD”, care au debutat în luna martie martie 2014 cu conferinţa „Contribuţia valorilor la progresul societăţii româneşti”, la care invitaţi au fost academicianul Solomon Marcus şi inventatorul Ionuţ Budişteanu.
Conferinţă pe fondul crizei ucrainene
La această conferinţă au fost invitaţi istorici, ziarişti şi poeti din România, Republica Moldova şi Ucraina, precum prof. univ. dr. Ştefan Purici, prorectorul Universităţii din Suceava, conf. univ. dr. Florin Pintescu, prodecanul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Suceava, prof. inspector şcolar Elena Preda, poetul Adrian Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii Judeţene „G.T. Kirileanu” Neamţ, prof. univ. dr. Anatol Petrencu, directorul Institutului de Istorie Socială „Pro Memoria” Chişinău, istoricul şi ziaristul Octavian Zelinki de la Asociaţia „Astra Anenii Noi” şi ziarista Diana Toma de la „Zorile Bucovinei”, din Cernăuţi.
S-a vorbit despre patriotism, democraţie dar şi despre europenism, aşa cum sunt văzute acestea din perspectiva românilor din cele trei ţări, dar şi despre contextul internaţional actual pe fondul crizei ucrainene şi cum poate afecta aceasta Republica Moldova şi România.
„Anticomunism şi represiune comunistă în Neamţ şi Bacău”
La final a avut loc şi lansarea cărţii „Anticomunism şi represiune comunistă în Neamţ şi Bacău (1945-1989)”, de Emanuel Bălan. «Prin prezenta lucrare, autorul, prof. Emanuel Bălan oferă cercetătorilor şi publicului larg interesat în mod special de trecutul comunist al României o reconstituire fidelă a unor pagini de luptă şi jertfă scrise de oameni care au ţinut sus în mod instinctiv steagul demnităţii creştine româneşti. Cartea reconstituie pe baza unor surse arhivistice, publicistice şi a literaturii de specialitate tablouri extrem de sugestive ale rezistenţei anticomuniste româneşti, transmiţând cititorului mesajul acut că regimul totalitar comunist nu trebuie repetat iar eroii rezistenţei anticomuniste nu trebuie uitaţi, aceştia binemeritând in aeternitas din partea Patriei recunoscătoare. Demersul ştiinţific al autorului este structurat pe 6 capitole, cu titluri sugestive: „Biserica întemniţată”; „Revolte ţărăneşti”; „Femei şi tineri întemniţaţi”; „Intelectuali în temniţe”; „Bande şi bandiţi”, „Securitatea”. Reconstrucţia documentară este riguroasă iar stilul echilibrat, fapt ce denotă respectarea dictonului antic sine ira et studio. Fără îndoială, unul dintre punctele forte ale cărţii este dat în capitolele 1-4 de listele cu clericii ortodocşi şi catolici, ţărani, muncitori, femei, tineri, intelectuali, politicieni, funcţionari din judeţele Bacău şi Neamţ întemniţaţi, fapt ce constituie un bun câştigat pentru istoria locală şi un eventual punct de plecare pentru o serie de micromonografii – cel puţin al unor personalităţi proeminente – dintre cei întemniţaţi. În capitolul 5 sunt oferite informaţii interesante despre grupurile anticomuniste conduse de Corduneanu Vasile, Milian Ioan, Bocoască Petre, grupul „Frăţiile de Arme”, Gărzile Decebal, Mişcarea de rezistenţă a tineretului român, grupul Gheorghe Unguraşu, Organizaţia 2+1, Frontul Patriei, grupul Vasile Corduneanu, grupul Teodor Ungureanu, Frăţiile de Cruce Roman, fapt ce demonstrează că rezistenţa anticomunistă din judeţele Neamţ şi Botoşani şi-a recrutat practic membri din toate straturile sociale. Autorul oferă în capitolul 6 şi o listă a securiştilor, colaboratorilor şi informatorilor care au acţionat în judeţele Neamţ şi Bacău, realizând astfel o completare a tabloului rezistenţei anticomuniste, cu oprimaţii şi opresorii. În partea finală a capitolului este realizată o reconstituire a universului concentraţionar din judeţele Bacău şi Neamţ, cu închisorile, lagărele şi coloniile de muncă ce au funcţionat aici în perioada regimului comunist. Lucrarea analizată, pe care o recomand cititorilor cu toată căldura, face parte din categoria celor care, prin documentare, stil, reconstrucţie istorică şi mesaj ne feresc de pericolul necunoaşterii sau cunoaşterii distorsionate a trecutului, care presupune în mod automat lipsa de rezistenţă eficace la acţiunile de manipulare specifice vremurilor noastre. Cunoaşterea cărţilor de tipul celei scrise de Emanuel Bălan, care analizează pagini dureroase din istoria recentă a românilor îi pot împiedica serios pe neprietenii acestui neam să ne controleze trecutul şi, implicit, viitorul. Numai Adevărul ne poate face liberi», ne-a spus conf. univ. dr. Florin Pintescu, prodecanul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Suceava.
Ciprian Traian STURZU
