Asociaţia Profesorilor de Istorie Neamţ, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ, Asociaţia Profesorilor de Istorie din România, Complexul Muzeal Neamţ şi Asociaţia Învăţătorilor Neamţ, vă invită în perioada 10 – 12 septembrie 2015, la CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ „ISTORIA ROMÂNILOR ŞI CRIZA IDENTITĂŢII NAŢIONALE. MEMORANDUM-UL DE LA NEAMŢ”, organizată la Târgu-Neamţ, sub auspiciile fortificaţiei medievale Cetatea Neamţ, ctitorie a domnitorului Petru I Muşat.
Lucrările în plen vor avea loc in data de 11 septembrie, ora 10.00, la Casa Culturii din oraşul Târgu-Neamţ, conform programului. La ora 9.30, înainte de deschidere, va fi organizată o conferinţă de presă, cu participarea reprezentantului Academiei Române, ai MECS, reprezentanţii Facultăţilor de Istorie, reprezentanţii Inspectoratelor Şcolare din România, reprezentanţii APIR-Clio si APINeamt.
În cadrul conferinţei vor fi tratate următoarele teme de importanţă majoră pentru istorie, ca disciplină de studiu:
- Identitatea locală, identitatea naţională – de la teorie la paradigmă. Dezbatere pe teme curriculare.
- ISTORIA – Oferta educaţională pentru o viaţă. (De la ce vârstă? Cine? Cum? Ce fel de educaţie? Cu ce?)
- Formarea profesională a profesorilor de istorie, câştiguri şi pierderi după 1989.
- Conştiinţa naţională, respectul faţă de simbolurile naţionale– o datorie, sau o opţiune?
- Locul şi rolul românilor în configurarea identităţii europene. Strategia geopolitică în educaţie.
Vor fi organizate două sesiuni de lucru în cadrul cărora vor conferenţia personalităţi din domeniul istoriei.
Scopul conferinţei este acela de a sensibiliza şi coagula toți factorii de decizie, la nivel naţional şi internaţional, prin crearea unei conjuncturi favorabile pentru decizii de maximă prioritate, cu privire la educaţia tinerilor prin şi pentru istorie şi identitate naţională. În condiţiile unei crize de identitate care are drept consecinţă negativă lipsa de implicare a tinerilor în viaţa societăţii, a absenţei responsabilizării sociale și a pericolului deznaţionalizării, cauzat de defăimarea statului român, dorim ca acest seminar să reprezintă un îndemn la reponsabilizarea factorilor de decizie la nivel local și național.
Discuțiile, schimburile de idei, venite din partea participanților pa parcursul conferinţei, se vor concretiza într-un document numit „Memorandum-ul de la Neamţ”. Obiectivul acestui demers va fi sublinierea unor propuneri argumentate care să genereze soluții la criza de identitate naţională. Acest document realizat de către personalităţi care provin din mediul academic, universitar, preuniversitar, nonguvernamental, guvernamental, din România, dar şi din Europa va fi transmis către forurile de conducere de la nivel naţional, respectiv către Preşedintele României, Prim-ministrul României şi către Parlamentul României.
Proiect realizat cu sprijinul Consiliului Judeţean Neamţ.
Programul detaliat, format Microsoft Word – Program Conferinta 2
ARGUMENT
Criza profundă de identitate naţională, confuzia creată de problemele economice, pot fi depăşite cu certitudine, dacă pe parcursul procesului educaţional, sunt create premisele educaţiei pentru conştiinţa apartenenţei la un popor cu o istorie remarcabilă, stima de sine şi stima faţă de valorile perene româneşti, care au creat condiţiile pentru rezistenţa în faţa oricăror vicisitudini istorice.
Astăzi, când se discută tot mai des de fenomenul globalizării, s-ar putea crede, că omul rătăcit în Univers, ar putea trăi oriunde, fără a fi influenţat de meleagurile natale. Asta ar echivala cu pierderea identităţii. Nu este nimic exagerat în acest avertisment, deoarece fiecare om este produsul civilizaţiei în care a apărut. El poartă „sigiliul” locului în care s-a născut. Conştient sau nu de această determinare, omul simte şi acţionează în funcţie de aceasta.
Profesorii de istorie, membrii APIN şi APIR – Clio, au identificat următoarele carenţe educaţionale, provocate de numărul redus de ore de istorie, pentru învăţământul gimnazial şi liceal:
- Reducerea drastică a timpului de lucru cu elevii, fapt care împiedică formarea şi dezvoltarea conştiinţei naţionale la elevi.
- Lipsa finanţării necesare unei logistici adecvate lecţiilor cu caracter aplicativ şi la standarde de calitate (absenţa cabinetelor de istorie, materiale didactice perimate sau insuficiente, dotarea cu mijloace moderne inexistentă, ş.a.)
- Absenţa motivaţiei persoanelor implicate în procesul educaţional pentru asigurarea tranziţiei de la orele teoretice de istorie, la activităţi cu caracter practic şi formativ. (Subfinanţarea sistemului şi numărul redus de ore nu susţin vizitele de studiu, cercetarea istoriei locale, vizitele la muzee şi obiective istorice, crearea de materiale didactice inovative, auxiliare, sprijinirea iniţiativelor de învăţare activă prin teatru istoric, activităţi specifice cercurilor/cluburilor de istorie).
- Dificultatea elevilor de a obţine performanţe şcolare, ca urmare a motivaţiei mai sus menţionate.
- Tânăra generaţie s-a format în umbra acestor carenţe educaţionale, ce au provocat consecinţe devastatoare asupra sentimentului patriotic al apartenenţei la naţiunea română şi la distorsionarea conştiinţei naţionale.
- Formarea profesională a dascălilor a avut de suferit ca urmare a ofertei de şcolarizare excesive, la nivel universitar, fără criterii evidente de selecţie.
- Disciplina istorie este responsabilă de formarea unei culturi generale consistente, despre lume şi viaţă, fapt uitat de factorii decidenţi din politicile educaţionale din România, care a avut ca urmare o scădere drastică a nivelului calităţii în educaţie, perceput la generaţiile tinere. Excepţiile, cum sunt elevii olimpici sau elevii cu invenţii şi inovaţii în diverse domenii, nu fac altceva decât să scoată în evidenţă starea de fapt deplorabilă a maselor.
Considerăm că iniţiativa acestui proiect poate contribui la rezolvarea parţială a unor probleme prin: implicare directă, analiza sistematică a stării de fapt, propunerea unor soluţii concrete şi coerent formulate, într-un cadru profesional comun tuturor nivelelor educaţionale..
Conferinţa internaţională „Istoria românilor şi criza identităţii naţionale. Memorandum-ul de la Neamţ” va avea drept obiectiv general o analiză detaliată a educaţiei pe problemele ce determină formarea conştiinţei naţionale, va sensibiliza prin produsul final al conferinţei numit „Memorandum-ul de la Neamţ”, document care va cuprinde rezultatele analizei realizate, propuneri şi soluţii la aceste probleme, paradigme de urmat.
Acest document, realizat de către participanţii la conferinţă, care provin din mediul academic, universitar, preuniversitar, nonguvernamental, guvernamental, din România şi Republica Moldova, va fi transmis către forurile de conducere de la nivel naţional, respectiv către Preşedintele României, Prim-ministrul României, Senat, Camera Deputaţilor şi Ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.
Prof. Elena PREDA – Inspector şcolar disciplina ISTORIE – Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ
