După ce s-o scris la gazetă că prin piețele de la noi este cod maro prin closeturi, s-o strâns oamenii care ar trebui să aibe grijă de ele să deciză ce e de făcut. Și-o zis: gata, le modernizăm, că nu să poate să rămâi fără părul din nas dacă te înghesuie musai să mergi în locul pomenit. S-o dat sfoară-n patrie și dom injiner, bașca derector, o primit un plic în care era taman numele firmei care trebe să modernizească closeturile din piețe. Acuma e inutil să zicem că e vorba de o firmă intimoasă, dar în istoria recentă a ei este un capitol în care s-o apucat să modernizeze un etaj de la șpetal, apoi l-o remodernizat, apoi l-o re-remodernizat ca să fie număr de trei ca la scripturi. Pe de altă parte, capitolul ăsta o fost plătit și răsplătit tot de vreo trei ori și treaba tot de mântuială s-o făcut. Așa că, să videți mneavoastră ce closete moderne o să avem, c-o să ne fie milă să intrăm în ele, asta, dacă o să aibe și uși.
De cum o dat soarele și mugurii stau să crape, locurile în care o seamă de oameni aleși de noi să nu facă zile fripte, se strâng să se discute pă ei, s-o mutat mai la vedere. Nu mai departe, la chiciorul telegondolei, păstorită de perla economiei locale, dar cu un picior desculț, s-o strâns ieri un buluc de merțane că jurai că e la nuntă. Și cum nuntă în post nu să face, oamenii de pe acolo o judecat că musai oamenii ăștia mari au o ședință, că numai șăfi s-o coborât din ele. Acuma, nu-i de neglijat nici faptul că oamenii au niște probe de mașini, că toți taximetriștii privesc cu jind, mai cu seamă la merțanu junelui șăf de la pesedeu, care în opinia unora ar face cam cât un chicior de la telegondolă. Deci putem admite că oficial ne merge bine, lucru vizibil mai cu seamă prin calitatea accesoriilor celor aleși. Aferim!
Ne-am judecat cu neuronii capului despre târgu de turism de săptămâna asta de la București și am admis tustrei, că de fapt trebușoara asta n-o fost pentru a aduce turiști la noi ci mai degrabă să se duce de aici la ei. Trecem peste faptul că s-o decontat tot voiajul pentru o seamă dintre ei, adică vorbim de un turism instituțional, pentru că și invers la fel se face, deosebirea fiind că instituțiile care decontează de la București încoace majoritatea se cheamă în trei litere și dau răcoare. Acuma, să fim înțăleși, e bine că știe lumea de noi, dar credem că mai nimerit ar fi să-i convingem să vină aici, prin calitatea ospeției, prin prețuri, prin bunătățuri și mai cu seamă prin bogăția și dinamismul peisajului din partea locului, că d-aia este o soțietate care se numește tot cu turism pe la județ.
