Într-un moment în care se discută foarte mult despre cauzele prăbuşirii fotbalistice a României, iar izvorul jucătorilor de valoare a secat cu desăvârşire, creșterea copiilor și formarea juniorilor este singurul model ce poate scoate România din conul de umbră în care a intrat. Multe dintre ţările lumii au făcut o afacere fabuloasă – în unele cazuri, de sute de milioane de euro pe an, cu creșterea și vânzarea jucătorilor tineri. Ungaria este dată de fiecare dată drept exemplu, atât de Marin Barbu, cât și de Vasile Miriuță, în problema alocării banilor de la bugetul de stat centrelor de copii și juniori. În România se poate vorbi doar de un pionierat în domeniu. Problema copiilor şi a juniorilor este dezbătută îndelung, fără ca la urechile publicului să ajungă însă tocmai părerea specialiştilor, pentru că, deşi e greu de crezut, în ţara noastră chiar există experţi cu mulţi ani de activitate în spate şi cu performanţe confirmate în fiecare an. Concret, la Centrul de Copii și Juniori al FC Ceahlăului sunt antrenori ce caută talente, care produc jucători pentru echipa mare, dar nu primesc nicio recompensă motivantă pentru a-și continua munca. Mai mult, Centrul de Copii și Juniori nu poate avea un buget îndestulător, ca mai toate cluburile de tradiție din România, câtă vreme, diriguitorii Ceahlăului îl folosesc drept ”paravan” pentru atragerea de bani din bugetul local și din cel al județului Neamț. Și totuși, Centrul de Copii și Juniori al clubului pietrean, ține în viață echipa din Liga I.
Creșterea copiilor, baza piramidei fotbalului românesc
În România, la ora actuală, baza piramidei – creşterea copiilor şi a juniorilor – e prăbuşită. Un haos legislativ corelat cu lipsa de educaţie, de pregătire şi de interes au făcut ca sectorul juvenil să fie tratat ca o povară de marea majoritate a cluburilor. În acest context, România este acum la faza în care ceea ce a mai rămas din sistemul de stat, adică Liceele cu Program Sportiv, care produc pe ici, pe colo, intersectându-se cu cei câţiva oameni de afaceri, patroni de cluburi, care au simţit că pot transforma producerea de fotbalişti într-o afacere profitabilă. Cum? Prin parteneriate, după care cluburile fac contracte cu juniorii, de la vârste fragede iar aceștia intră automat în proprietatea clubului. În cazul unui transfer, clubul încasează banii, iar dacă vrea, atunci îi dă ceva din profit și antrenorului care l-a descoperit și format pe respectivul jucător. În clasamentul performanțelor din România, din perioada 2009-2014, Academia ”Gheorghe Hagi”, ocupă primul loc, cu 18 trofee adunate, urmată de Dinamo și Sportul Studențesc. Printre cluburile private, ce au mai reușit în acești ani să câștige titluri la juniori sunt Sporting Juniorul Vaslui, Corona 2010 Brașov, sau LPS Pitești. Titlurile nu țin de foame, însă.
Ceahlăul se laudă cu jucători promovați la seniori
La capitolul promovări de jucători în echipele din Liga I, FC Ceahlăul se poate lăuda cu un centru de copii și juniori, care, în condițiile actuale de criză profundă, a asigurat baza continuării întrecerii interne pentru clubul de sub Pietricica. Între asociațiile care primesc ajutor financiar de la CJ Neamț, Asociația Club Sportiv ”Ceahlăul 05”, spre exemplu, ce funcționează pe lângă Centrul de Copii și juniori ai Ceahlăului, trebuia să primească cea mai mare sumă de bani: 90.000 de lei lunar, pe tot parcursul acestui an, conform unui proiect de asociere votat în plenul CJ, la începutul anului în curs. Dacă acest contract de asociere ar fi fost respectat de Asociația Club Sportiv ”Ceahlăul 05”, atunci bugetul pentru pregătirea tinerilor fotbaliști se putea situa în anul 2014, undeva la nivelul a 200.000 de euro, adică aproape de bugetul alocat pentru juniorii clubului Dinamo (care este de 300.000 de euro) și cu mult peste cel al Clubului Banatul Timișoara, cel mai productiv din vestul țării, care este de aproximativ 60.000 de euro pe an.
La Ceahlăul, totul e la comun. Mai puțin salariile
La FC Ceahlăul, Centrul de Copii și Juniori este amestecat, ca și entitate, cu echipa de seniori a clubului pietrean, dar numai până la salarii. Acolo sunt diferențe, evident în favoarea conducătorilor. Când vine vorba de cheltuieli, însă, totul e la comun. Viorel Măstăcăneanu, președintele CA al FC Ceahlăul a precizat că nu se poate face o distincție privind cheltuielile Asociației ”Ceahlăul 05” și cele ale echipei de seniori.
”Echipamentele sunt bune și au câte 2-3 rânduri. Nu putem face diferențe la masă, că în același loc mănâncă și juniorii și seniorii, iar doamnele de la bucătărie pun aceeași porție și pentru un senior și pentru un junior. E foarte dificil să împărțim cheltuielile în condițiile în care juniorii joacă la club, dar și pentru echipa de seniori. Apoi, într-o lună în care toate campionatele sunt în derulare, poate cheltui de trei ori mai mult, iar în alta, în care este vacanță, cheltuielile sunt minime. Atunci, eu cum pot regla facturile să fie corelate cu cheltuielile clubului”, a ridicat problema Viorel Măstăcăneanu.
Toader Șteț, coordonatorul centrului de copii și juniori ai Ceahlăului, a precizat, la rândul lui, că finanțările sunt menite a dezvolta clubul și a crește în valoare grupele de copii și juniori.
”Aceste finanțări sunt absolut necesare pentru a forma o academie de fotbal. Vrem ajutor pentru a amenaja două terenuri pentru fotbal”, a precizat Toder Șteț, indicând ca locație, terenul ITA, de lângă baraj, care trebuie modernizat, întrucât gazonul și vestiarele sunt într-o stare deplorabilă, iar baza sportivă poate fi utilizată de grupele de copii și juniori ale Ceahlăului, însă, în condițiile în care clubul de fotbal are datorii către jucători, sumele de bani care ajung la Centrul de Copii și Juniori sunt infime. În condițiile prezentate de Viorel Măstăcăneanu, niciodată bugetul Centrului de Copii și Juniori nu va avea suma prognozată de specialiștii CJ Neamț, adică în jurul a 200.000 de euro pe an, pentru a se dezvolta, iar de investiții în modernizarea bazelor sportive lăsate în paragină, nici nu poate fi vorba. Câtă vreme Centrul de Copii și Juniori, alături de Asociația Club Sportiv ”Ceahlăul 05” vor fi doar un ”paravan” pentru atragerea de sume din bugetul CL Piatra Neamț, sau al CJ, fotbalul juvenil, nu va progresa, din contră, va trăi doar din entuziasmul antrenorilor, al copiilor ce visează să ajungă să joace în Liga I și al părinților, ce suportă cam toate cheltuielile cu formarea tinerilor fotbaliști.
Mihai STOIAN
JUCĂTORI PROMOVAȚI LA SENIORI
Barna, Marc, Ichim, Gorea, Margină, Tăbăcariu, Popadiuc, Ștefănescu, Chitoșcă, Pavel, Mateciuc, Căruță și Drăghiceanu (jucător care are numai 15 ani!)
