Strategia națională de sănătate pentru perioada 2022-2030 a fost elaborată și publicată de Ministerul Sănătății. Politicile publice ne rezervă câteva surprize, după doi ani de pandemie, urmați de conflictul din Ucraina și criza globală prin care trecem. Una din schimbări ține de readucerea medicilor de familie lângă sistemul de urgență într-un nou concept de „sănătate comunitară”. O alta se referă la posibilitatea de a-ți alege medicul, variantă pentru care se propune co-plata. Ideea de fond a politicilor publice de sănătate pentru 2022-2030 ține de „planificarea și reorganizarea la nivel național și regional a serviciilor de sănătate” pornind de la ce nu s-a realizat de la ultima strategie națională, din 2014 și până acum, potrivit documentului.

*De la ce premise se pornește

Ce surprize ne pregătesc specialiștii din Ministerul Sănătății, ZCH NEWS - sursa ta de informațiiRomânia se află printre statele membre ale Uniunii Europene cu cea mai mare mortalitate evitabilă, înregistrând valori înalte ale deceselor atât din cauze prevenibile prin intervenții de sănătate publică, cât și din cauze tratabile prin îngrijiri de calitate adecvată, spune documentul. Ca și în celelalte state ale Uniunii Europene, principalele cauze ale mortalității evitabile în România sunt bolile sistemului circulator, cancerul și accidentele, însă valorile înregistrate în țara noastră sunt de 1,5 – 3 ori mai mari decât media la nivelul Uniunii Europene.

Sectorul spitalicesc rămâne principala componentă a sistemului de sănătate, fiind caracterizat de ineficiența alocării și utilizării resurselor. În perioada 2014-2019, serviciile medicale de spitalizare continuă s-au situat pe un trend descendent, în timp ce serviciile de spitalizare de zi au crescut într-un ritm susținut. Pandemia COVID19 a agravat tendințele deja existente: la sfârșitul anului 2020, peste jumătate din spitalele publice aveau grade de ocupare a paturilor contractate sub 40%, ca urmare a blocajelor și a reticenței pacienților de a solicita îngrijiri în timpul pandemiei de COVID-19. Este posibil ca multe dintre acestea să nu mai revină la nivelurile de dinainte de pandemie, amplificând, astfel, ineficiența actuală.

Cheltuielile totale cu serviciile de sănătate au crescut la 6% din PIB în anul 2020, din care aproximativ 80% provin din surse publice.

Un alt aspect important de subliniat este reprezentat de faptul că 14% din populația rezidentă nu este asigurată, având acces numai la pachetul minimal de servicii, ceea ce conduce la utilizarea excesivă a serviciilor medicale de urgență și la depistarea tardivă a afecțiunilor cronice, cu efecte negative asupra stării de sănătate și asupra eficienței utilizării fondurilor publice.

Starea infrastructurii publice de sănătate este necorespunzătoare, cu variabilități mari la nivel județean, regional și național, iar investițiile efectuate în ultimii cinci ani au fost insuficiente pentru a o aduce la standarde adecvate de performanță. Sursele de finanțare a investițiilor sunt multiple, respectiv bugetul Ministerului Sănătății, fonduri nerambursabile și bugetele locale.

*Ce schimbări se propun

Ce surprize ne pregătesc specialiștii din Ministerul Sănătății, ZCH NEWS - sursa ta de informațiiÎn strategie se propune dezvoltarea unor „servicii de sănătate integrate la nivelul comunităților”, în care să fie implicați specialiștii din sănătate, dar și din educație, cu accent pe categoriile vulnerabile (copii, vârstnici, persoane cu dizabilități etc) precum și pe populația rromă, acolo unde aceasta există. Aceste servicii vor fi dezvoltate de către autoritățile locale cu sprijin financiar, logistic și informațional de la nivel central.

Medicina primară ar urma să se bucure de atenție sporită pentru ca deficitul îngrijorător de personal să nu ducă segmentul în colpas. Va fi nevoie de integrarea cu asistența comunitară și asigurarea unui standard de calitate și performanță național. Sistemul de medicină primară trebuie să se debirocratizeze, asigurând serviciile medicale de diagnostic, evaluare, tratament și monitorizare a pacientului. Se prevede coordonarea și integrarea crescută a medicinei primare în sistemul de sănătate (ambulatoriu, explorări, spitalizare, recuperare). Astfel, vor scădea internările evitabile, risipa de resurse financiare și va crește satisfacției pacientului fată de medicul de familie.

Pe parte de birocrație, se dorește ca autoritățile din sănătate, (Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică, Direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București) dar și alte autorități cu impact (Evidența populației, Ministerul Muncii) își vor armoniza sistemele digitale și le vor integra cu cele sociale, astfel încât la nivel de cabinet medicul și pacientul sa aibă un singur punct de intrare și raportare. În plus, se dorește pilotarea furnizării serviciilor de asistență medicală primară prin asigurarea continuității acordării serviciilor în afara orelor de program, în cadrul unei structuri de urgență dedicate în incinta sau imediata apropiere a CPU / UPU, coordonată de medicii de familie și cu permanența asigurată de medicii de familie din teritoriul administrativ teritorial acoperit.

Pentru ambulatoriu se propune calibrarea la nevoia din teritoriu și integrat cu celelalte niveluri de îngrijiri: primare și spitalicești. Circuitele clinice vor fi adaptate la nevoia pacientului de diagnostic și tratament pentru creșterea eficacității și scăderea timpilor de așteptare. Acestea vor fi atinse prin pilotarea furnizării anumitor servicii ambulatorii cu posibilitatea alegerii profesionistului care oferă serviciile de sănătate solicitate, în baza unei coplăți reglementate legal și suportate de beneficiar și a posibilității programării transparente a serviciului respectiv în sistemul electronic de programări.

Sectorul spitalicesc va intra în acest sistem integrat la nivel local (județean) pentru asigurarea accesibilității la servicii, simultan cu restructurarea lor. Dezvoltarea și reformarea spitalelor se va realiza prin investițiile noi în infrastructură cu impact teritorial major, investiții care vor fi complementare construirii celor 3 spitale regionale din Cluj-Napoca, lași și Craiova.

Ce surprize ne pregătesc specialiștii din Ministerul Sănătății, ZCH NEWS - sursa ta de informațiiÎn document se face referire la pilotarea furnizării anumitor servicii elective (medicale/chirurgicale) cu posibilitatea alegerii profesionistului care oferă serviciile de sănătate solicitate, în baza unei coplăți reglementate conform legii și suportate de beneficiar și a posibilității programării transparente a serviciului respectiv în sistemul electronic de programări gestionat la nivel de spital.

Referitor la asigurarea sustenabilității și a rezilienței financiare a sistemului de sănătate, Strategia Națională de Sănătate 2022 — 2030 propune dezvoltarea unui sistem de finanțare sustenabil precum și mecanisme de contractare și plată cost-eficace.

Se propun mecanisme inovative de plată a serviciilor și profesioniștilor în sănătate, respectiv sprijinirea atingerii obiectivelor naționale de sănătate prin intermediul unor mecanisme inovative de plată a serviciilor în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aspect față de care, strategia prevede testarea în regim pilot a unor mecanisme inovative de plată, care să răspundă obiectivelor naționale de sănătate (de exemplu, plăți aferente unor procese clinice, plăți per capita, plăți pe rezultat, plăți pentru serviciile acordate în cadrul consorțiilor/ rețelelor de furnizori de servicii medicale, plăți pentru servicii de coordonare a îngrijirilor, plăți pentru servicii de telemedicină, plăți pentru depistarea precoce a unor afecțiuni etc.).

Documentul poate fi studiat pe pagina MS la secțiunea transparență decizională.

C.I.

 

Articolul precedentDescoperire macabră la Săbăoani
Articolul următorFOTO. Avansări în grad la pompieri