Radu Gh

Mişcarea de eliberare naţională a românilor, din Câmpia Tisei la Nistru, din Carpaţii Păduroşi la Dunăre şi Marea Neagră a intrat în primăvara anului 1918 într-o etapă decisivă. Au contribuit la aceasta, activitatea diplomatică din anii neutralităţii, jertfa armatei române din timpul războiului pentru reîntregirea ţării, mobilizarea exemplară a provinciilor aflate sub stăpânire străină. Hotărârea Sfatului Ţării din 27 martie/9 aprilie 1918, prin care Basarabia se unea cu “mama sa România”, a constituit un stimul extrem de important pentru celelalte teritorii româneşti ocupate de Imperiul austro-ungar. Au urmat la 15/28 noiembrie, “unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României” şi unirea „tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia, în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie (…) cu România”. “Unitatea geografică a pământului românesc, unitatea etnică a formelor de viaţă, a limbii, a obiceiurilor, în care trăieşte imensa majoritate a acestui popor, au contribuit în aceeaşi măsură, ca vitejia militară sau ca abilitatea politică ce ştie să folosească împrejurările, la înfiriparea unităţii naţionale”, scria Mircea Vulcănescu. Şi tot el recunoştea în încheierea amplului capitol dedicat Războiului pentru întregirea neamului, parte a Enciclopediei României, vol. I, că izbânda poporului român “apare ca un act de dreptate Dumnezeiască, o îndurare a Proniei cereşti faţă de jertfele săvârşite de acest neam pentru împlinirea unităţii lui, nu numai în acest război, ci în veacul veacurilor, jertfe faţă de care, fiecare se cuvine să ne învrednicim cu tot cugetul şi fapta noastră, ca de una din cele mai mari minuni ce ne-au fost date să trăim”. Autorul cărţii de faţă respectă îndemnul filozofului şi martirului Mircea Vulcănescu şi iată la trecerea a 95 de ani de la Marea Unire, publică o lucrare dedicată acestui măreţ eveniment, din nefericire, irepetabil în istoria noastră naţională. Nimic surprinzător, întrucât istoricul Gheorghe Radu îşi leagă numele de o intensă activitate publicistică, de cercetare, muzeistică, cu rezultate notabile în fiecare din aceste domenii. Prin cercetarea fondurilor documentare existente la Direcţia Judeţeană Neamţ a Arhivelor Naţionale, la a cărei conducere s-a aflat timp de aproximativ două decenii, istoricul Gheorghe Radu a îmbogăţit literatura de specialitate cu lucrări valoroase despre trecutul ţinutului nostru. Lucrarea „Marea Unire şi judeţul Neamţ” este structurată pe două mari părţi, prima fiind rezervată etapelor esenţiale ale procesului de constituire a statului naţional unitar român, cea de a doua evidenţiind contribuţia judeţului Neamţ la desăvârşirea unităţii statale. Devenim martorii unui studiu amănunţit, edificator pentru modul în care s-a realizat unirea Basarabiei, a Bucovinei şi Transilvaniei cu România, şi în egală măsură descoperim implicarea populaţiei nemţene la reuşita acestui act fundamental, ce a „lărgit hotarele Regatului” înfăptuind „dorul de veacuri al neamului nostru”. Autorul dovedeşte o cunoaştere profundă a surselor bibliografice consacrate Marii Uniri de-a lungul timpului, precum şi o cercetare minuţioasă a izvoarelor edite şi inedite aflate în arhivele nemţene. Au fost studiate articolele din presa contemporană evenimentelor anului 1918, memorii, documente existente în fondurile prefecurii, Primăriei Piatra Neamţ, revizoratului şcolar. O parte dintre acestea au fost valorificate într-un consistent capitol de anexe. Nemţenii, prin personalităţile sale, dar şi prin populaţia de rând, prin cadrele militare ale Regimentului 15 Războieni, au susţinut Marea Unire. „Poporul român, pe lângă o vie conştiinţă de neam, dublată de o puternică mândrie naţională, a mai avut o limbă unitară şi o singură credinţă”. Menţionăm acest paragraf, parte componentă a unui articol redat in extenso în cuprinsul lucrării, deşi repetă în mare măsură cugetările lui Mircea Vulcănescu, întrucât el redă elementul de uniune definitoriu – unitatea de limbă şi credinţă, dovadă a faptului că neamul românesc a avut „o plămădeală şi o închegare uniformă”. Contribuţia esenţială a judeţului Neamţ la realizarea Marii Uniri s-a manifestat în mare măsură pe tărâm spiritual, mănăstirile noastre întărindu-i pe românii de pretutindeni “în credinţa ortodoxă şi în dragostea de neam”. Realizarea istoricului Gheorghe Radu este lăudabilă, autorul demonstrând că oricând istoriei naţionale îi pot fi aduse noi şi noi completări, menite a formula o istorie completă, adevărată. De asemenea una din marile calităţi ale acestei lucrări este aceea că trezeşte în sufletul cititorului patriotismul, mândria naţională, sentimente pe care nu trebuie nicicând să le pierdem.

 dr. Mihaela-Cristina VERZEA

Notă: Volumul „Marea Unire şi judeţul Neamţ”, semnat de Gheorghe Radu, este în curs de apariţie la Editura „Cetatea Doamnei” Piatra Neamţ.

Articolul precedentUn singur apartament ANL a fost vândut
Articolul următorLicență de traseu pentru Piatra Neamț – Gârcina