EVENIMENTE CULTURALE
Adrian G. Romila – lansare la Iaşi
Volumul de proze scurte al scriitorului pietrean Adrian G. Romila, “Radio în zăpadă”, apărut la Editura “Tracus Arte” Bucureşti, va fi lansat sâmbată, 21 iunie, şi la Iaşi, la Librarium Avangarde, de pe strada Lăpuşneanu, cu participarea scriitorilor din ieşeni Antonio Patras, Paul Gorban, Doris Mironescu şi Vlad A. Gheorghiu, iniţiatorul manifestării. Aşadar, dacă la ora 17 vă poartă paşii prin Iaşi, aveţi prilejul de a participa la lansare.
Şezătoare la Bicazu Ardelean
Cu concursul Societăţii Scriitorilor din judeţul Neamţ, la Şcoala gimnazială nr. 1 din Bicazu Ardelean, în prezenţa unui numeros public tânăr, a avut loc o manifestare literar-culturală consacrată unor recente apariţii editoriale, precum şi aniversării a 50 de ani de la debutul lui Marin Sorescu. Criticul literar dr. Cristian Livescu a susţinut o prelegere în care a adus în atenţie personalitatea complexă a autorului volumului de parodii „Singur printre poeţi”, apărut în 1964, care avea să-i creeze lui Marin Sorescu un destin inconfundabil, ca poet, dramaturg (neuitată rămâne montarea sa, cu spectacolul „Matca”, la Teatrul Tineretului, în 1978), prozator, eseist şi traducător. Câţiva elevi (Rareş Poeţelea, Cosmin Handaric, Medeea Topliceanu, Bogdan Fârţală) au oferit un recital din poezia „ironistă” a celui evocat. Totodată a fost lansat şi înfăţişat cu acest prilej romanul „Cravaşa” de Constantin Virgil Gheorghiu, publicat în 1960, la Paris, a cărui acţiune de mare dramatism, cu suporţi politici se petrece la poalele Ceahlăului, posibil de localizat între Bicazu Ardelean şi Dămuc. La rândul lor, scriitorii Constantin Munteanu, Bică Nelu Căciuleanu şi Mihai Hanganu şi-au prezentat recentele lor cărţi de proză şi de poezie, apărute la editurile Junimea şi Timpul din Iaşi, iar prof. Dragomir Oprea a vorbit despre rezistenţa în munţi şi victimele comunismului. A fost recenzat nr. 35 al revistei „Antiteze”, editată de SSJN, cu sprijinul CJ Neamţ. Doi interpreţi folk redutabili, Marius Coşereanu şi Cristina Marin, au oferit un recital de muzică şi poezie, presărat cu melancolii, mult aplaudat de asistenţă. Iniţiativa manifestării, aflată la a III-a ediţie, aparţine prof. Cornel Duculescu, directorul Şcolii, care a folosit prilejul spre a mulţumi unor cadre didactice de aici recent pensionate (Ana Voaideş, Gh. Tepeş Daraban,, Leontina Ţepeş, Teodor Paveliu, Laura Ciucanu), precum şi profesoarei Alexandra Mocanu, care a pregătit regia momentelor lirice. Au ţinut să-şi exprime opiniile, venind cu puncte de vedere şi comentarii interesante pr. Mihai Husariu, prof. Adriana Trifan, pr. Toader Ropotoaia, ing. Gheorghe Ţepeş Greuruş, fost director general al CFS Săvineşti, Gabriel Pavăl, consilier judeţean, şi Constantin Ioan Bârsan, primarul comunei. Începând de anul viitor, odată cu ediţia următoare, manifestarea se va intitula “Şezătoare la Bicazu Ardelean” şi îşi va asuma un proiect mai amplu.
TEATRU
TT-ul la BABEL F.A.S.T
Spectacolul Hippolytos, după Euripide şi în regia lui Horaţiu Mihaiu, va fi prezentat în cadrul celei de-a patra ediţii a Festivalului Artelor Spectacolului Târgovişte – BABEL F.A.S.T – vineri, 20 iunie, ora 19. BABEL F.A.S.T se desfăşoră în perioada 16-21 iunie şi prezintă publicului creaţii ale unor importanţi artişti din 20 de ţări precum: Chile, Brazilia, Franţa, Catalonia, Ţara Bascilor, Spania, Suedia, Olanda, Germania, Italia, Ucraina, Ungaria, Kosovo, Bulgaria, Rusia, Israel, Turcia, Iran, India, Marea Britanie, cărora li se alătură desigur şi România. “Pentru spectatorul tocit sufleteşte de ororile cu care îl alimentează zilnic jurnalele de ştiri, tragediile care înfiorau sufletul grecilor până la catharsis (purificare) nu mai înseamnă mare lucru. Timpul parcă nu mai are răbdare, totul se comprimă, astfel încât frumoasele înflorituri retorice ale textelor vechi nu mai strălucesc. În prezent, montarea unei tragedii antice este o iniţiativă rară, cel puţin în teatrul românesc. Horaţiu Mihaiu nu e un iconoclast care să rescrie total tragedia antică pe coordonatele contemporaneităţii, cu mijloace şi forme în stare să violenteze pe omul actual. Opţiunea sa pentru acest spectacol este o viziune a frumuseţii. Verbalizarea, coregrafia, decorul, costumele, luminile, ambianţa sonoră-toate au o puternică funcţie estetică. Chiar dacă textul lui Euripide este redus maximal, fără a afecta coerenţa narativă, regizorul îi rămâne credincios tragedianului grec, neîmprumutând şi de la cei care l-au succedat în abordarea poveştii de iubire a Phaedrei pentru Hipppolytos.” (Raluca Naclad, secretar literar).
FILM
O poveste de dragoste
În perioada 20 – 25 iunie, de la orele 14,00, 16,00 şi 18,00, la cinematograful “Dacia” Panoramic Piatra Neamţ va rula filmul O POVESTE DE DRAGOSTE LINDENFELD 2014, o premiera absolută a cinematografiei româneşti. În Frankfurt-ul anului 2005, Ulrich (Ulli) Winkler, preşedintele unei mari companii (Victor Rebengiuc), vede la televizor un reportaj despre un fost sat săsesc din Banat, astăzi abandonat. Acesta este Lindenfeld, în care Ulli se născuse şi trăise pînă în 1945, cînd cei mai mulţi membri ai comunităţii, inclusiv părinţii săi şi iubita sa de atunci, Helga, au fost deportaţi în lagărele sovietice; asistăm la dramaticul eveniment într-un flashback care trece rapid de la idilic, când în prim-plan este jocul celor doi îndrăgostiţi, la sadic şi grotesc, când în cadru pătrund grobienii reprezentanţi ai noii puteri, impuse de la Răsărit. În prezentul acţiunii, la şase decenii după ce a fugit în Germania şi a început să facă avere, străduindu-se să-şi şteargă din memorie legăturile sale cu România, Ulli este puternic marcat de imaginile văzute şi de reîntîlnirea accidentală cu o fostă consăteană, care îl anunţă că Helga trăieşte, aşa că decide ca, împreună cu Boris, vechiul său servitor şi prieten credincios, să plece în secret la Lindenfeld. Acolo o regăseşte pe iubita sa din cruda tinereţe (Victoria Cociaş), care îi relatează, cu un umor foarte amar, ororile prin care au trecut locuitorii satului de odinioară: unii au murit de foame şi de frig în lagăr (precum părinţii ei), în timp ce alţii au apucat eliberarea din 1950, pentru a se întoarce acasă şi a fi deportaţi din nou, de data asta în Bărăgan, unde şi-au găsit sfîrşitul (precum părinţii lui).
