Pe 29 mai s-a parafat propunerea cluburilor din Liga I ca din sezonul 2015-2016, numărul de formații să fie 14, cu play-off de 6 echipe și play-out de 8. Odată cu modificarea sistemului competițional al Ligii I validată în ședința Comitetului Executiv al FRF, la finalul sezonului următor vor retrograde 6 formații, în loc de 4, iar Ceahlăul, are toate șansele să-și fixeze ca obiectiv salvarea de la retrogradare, datorită bugetului mic cu care va aborda următorul sezon, considerat a fi unul de sacrificiu. În fotbalul românesc formațiile care au retrogradat în ultimii cinci ani, s-au desființat. Întrebarea care stă pe buzele tuturor pietrenilor este dacă Ceahlăul va urma același parcurs, în condițiile în care bugetul nu-i permite să transfere fotbaliști cu experiență, în locul celor care vor părăsi gruparea de sub Pietricica.
Barbu nu susține campionatul cu 14 echipe
Cluburile din Liga I, printre care și Ceahlăul, au propus LPF pe data de 19 mai un nou sistem competiţional: din sezonul 2015-2016, primul eşalon ar urma să se dispute în sistem play-off (6 echipe) şi play-out (8 echipe) şi să aibă în componenţă 14 formaţii. Motivul invocat aproape unanim a fost lipsa fondurilor pentru a susţine în continuare o competiţie cu 18 cluburi, iar reducerea numărului de formaţii participante ar asigura, în viziunea celor care au votat la sediul LPF această propunere, o însănătoşire a fotbalului românesc. O radiografie a ultimului sezon din Liga I scoate uşor la suprafaţă gravele probleme financiare ale cluburilor. Oţelul, U Cluj şi, mai nou, Dinamo sunt în stare de insolvenţă, FC Vaslui a retrogradat la masa verde şi se află în pragul falimentului, în timp ce Corona Braşov a hotărât să desfiinţeze secţia de fotbal după ce echipa a retrogradat. La CFR Cluj, FC Braşov sau Gaz Metan Mediaş, întârzierile salariale au depăşit 4 luni pe parcursul acestui campionat, iar Ceahlăul e pe locul 4 în topul datoriilor la stat. Tehnicianul Marin Barbu, a susținut, însă, menținerea actualului sistem: ”Dacă vroiau să-l reducă, puteau să-l reducă la 16 formații și nu la 14. De bine, de rău, acest campionat a dat o echipă în Champions League, în condițiile în care țări, cu un standard de viață mai bun ca al României, nu au avut echipă în grupele Champions League. În plus, baza selecției jucătorilor pentru echipa națională e mai mare, într-un campionat cu 18 sau 16 echipe”. Și istoria spune că cele mai bune performanțe ale naționalei României, au fost obținute atunci când Liga I a avut 18 formații. Concluzia lui Marin Barbu, a fost una tristă: ”În fotbalul românesc se întâmplă exact ca în societate: bogații cu bogații și săracii cu săracii. De ce numai bogații trebuie să joace între ei? De ce nu și noi?”
Sistemul e susținut de sindicatul fotbaliștilor
Pentru a fi implementat, sistemul competițional cu 14 formații, avea nevoie de aprobarea Comitetului Executiv din 29 mai. Împotriva modificării sistemului Ligii I din sezonul 2015-2016 a votat doar președintele Răzvan Burleanu, susținând sistemul cu 18 echipe, care crește numărul de fotbaliști, susceptibili de a fi convocați la echipele naționale ale României. Emilian Hulubei, preşedintele Asociaţiei Fotbaliştilor Amatori şi Nonamatori, a prezentat o altă realitate: „Au fost oameni care au spus că vor rămâne mulţi fotbalişti fără echipe, dar trebuie să ne gândim că aceia care vor rămâne vor fi plătiţi la timp. Spun asta pentru că în Liga I vor rămâne doar echipele stabile din punct de vedere financiar. Actualul sistem de 18 formaţii este o păcăleală. La FC Braşov nu s-au dat banii, la Mediaş şi Vaslui la fel. Sunt întârzieri și la Ceahlăul. Ca să vă faceţi o idee: fără zilele nelucrătoare, noi avem o medie de două memorii pe zi din partea jucătorilor care reclamă restanțe salariale la cluburile din Liga I“.
Echipele retrogradate în ultimii 5 ani, s-au desființat
Criteriul financiar a fost unul mai relaxat, față de alți ani, pentru echipele din Liga I ce au solicitat licența de club profesionist pentru sezonul următor. Luând în considerare acest aspect a devenit, aproape, o regulă ca, echipele ce retrogradează să se deființeze, deoarece rămân fără sponsori și fără suport financiar. Istoria confirmă cele spuse mai înainte. FC Argeș, condusă de Nicolae Pienescu a retrogradat la finele sezonului 2008-2009, după care a mai supraviețuit 4 ani în liga secundă și s-a desființat, iar stadionul Nicolae Dobrin a intrat în paragină. Unirea Urziceni, cea care adunase atâtea elogii atât pe plan naţional, cât şi internaţional, a fost sacrificată de propriul finanţator pe altarul afacerilor personale, iar Victoria Brăneşti, prezenţă pasageră şi neînsemnată în Liga I, avea să se dezintegreze după prima parte a următorului sezon. După 2011-2012, una dintre retrogradate, Voinţa Sibiu, s-a desfiinţat în timpul turului sezonului următor, iar la sfârşitul acestuia, i-a urmat Unirea Alba Iulia, cea care retrogradase în liga secundă în vara lui 2010. După 2012-2013 a venit neaşteptata retrogradare la „masa verde” a popularei echipe Rapid, ceea ce a însemnat salvarea Concordiei Chiajna. Totodată, una dintre retrogradatele din teren, CS Turnu-Severin, s-a desfiinţat imediat după finalul sezonului, deși beneficia de sprijinul autorităților locale. La finalul sezonului trecut, în această primăvară, Corona Brașov a fost una dintre echipele retrogradate, care s-a desființat, tot datorită lipsei banilor.
Cristi SOROCEANU
Ce a mai decis Comitetul Executiv al FRF
Sistemul competiţional pentru Liga a 2-a, sezonul 2014-2015, astfel: două serii a câte 14 echipe, fără play-off şi play-out, în timp ce la Liga a 3-a vor fi 6 serii a câte 14 echipe. În schimb, a fost respinsă propunerea cu privire la păstrarea sistemului competiţional al Ligii a 2-a cu două serii a câte 12 echipe, dar cu modificarea play-off-ului şi play-out-ului în sensul intrării în aceste faze cu toate punctele.
Schimbarea regulii juniorilor în Liga a 2-a începând din sezonul viitor. Astfel, dacă până acum echipele erau obligate să folosească în tot timpul meciului câte doi jucători U21, în noul sezon s-a introdus o cotă de trei jucători . Pe toată durata jocului, cei trei vor fi câte un jucător U19, un jucător U21 şi un jucător U23, iar aceşti jucători trebuie să fie formaţi minim doi ani la nivel naţional.
