* 8 august 1819 – S-a născut Ioan Poni, la Roman (d. 8.11.1853, Iaşi), poet, traducător, actor. Studii particulare în oraşul natal, Academia Mihăileană şi Conservatorul Filarmonic-Dramatic, Iaşi, şcoala de declamaţie a lui Matei Milo. A jucat în trupa lui C. Caragiali,lla Teatrul de Varietăţi şi la Teatrul Mare din Copou. A colaborat la presa vremii: „Spicuitorul moldo-român”, „Albina românească”, „Zimbrul”, „Almanah pentru români”, „Almanah de petrecere pentru moldo-români”. A publicat poezii şi a tradus, mai ales piese de teatru.
* 8 august 1907 – S-a născut Gheorghe I. Cartianu, la Borca, Neamţ (d. 26 iunie 1982, Bucureşti). Inginer, prof. univ. dr. docent (1970), membru corespondent al Academiei (1964). Absolvent de onoare al Liceului „Regele Ferdinand” din Bacău (1926). Facultatea de Electronică şi Facultatea de Matematică. Inginer la Societatea de Radiodifuziune Română (1933-1934). Creator de şcoală în domeniul radiocomunicaţiilor. Cărţi: „Modulaţia de frecvenţă” (1958); „Bazele radiotehniei” (1962); „Analiza şi sinteza circuitelor electrice” (1972); „Sinteza în domeniul frecvenţei” (1974); „Semnale, circuite, sisteme” (1980).
* 9 august 1977 – Se naşte Gianina Cărbunariu, la Piatra-Neamţ. În clasa a IX-a (1992), a debutat în revista „Asachi” din Piatra-Neamţ cu poezie şi i se publică, în aceeaşi revistă, fragmente din „Parada – piesă în două părţi. După absolvirea Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti, în timp ce era studentă în anul II, la UNATC, secţia regie, s-a numărat printre cei cinci autori convocaţi de regizorul Radu Afrim la realizarea experimentului „Ocean Cafe”, la Teatrul Tineretului din Piatra-Neamţ. Piesele sale au fost traduse, publicate şi montate în Germania, Franţa, Irlanda, Polonia, Marea Britanie, Italia.
*9 august 2013 – A murit, la Roman, pictorul Constantin Filimon, unul din membrii de bază ai grupării de artişti plastici nemţeni de la sfârşitul secolului XX. Născut la 25 mai 1936 în Piatra Neamţ, Constantin Filimon a absolvit, în 1967, Institutul de Arte Plastice ”N. Grigorescu” Bucureşti, Secţia pedagogie, printre profesori avîndu-i pe Ilie Pavel, Traian Brădean, Al. Ciucurencu. A urmat cursurile de pictură bisericească ale Patriarhiei Române. Expune încă din anul 1967. A participat la cele mai multe dintre manifestările filialei locale ale UAP, al carui membru este.
* 10 august 1964 – A murit, în Franţa, mitropolitul Visarion Puiu. Pe numele de mirean Victor Puiu, s-a născut la 27 februarie 1879, la Paşcani. A fost un mitropolit al Bisericii Ortodoxe Române, refugiat în 1944 în Occident, condamnat în 1946 la moarte în contumacie de Tribunalul Poporului din București, excomunicat de Sfântul Sinod al BOR în 1950 și reabilitat post mortem de același for în ziua de 25 septembrie 1990. A fost: episcop de Argeș (1921-1923); episcop de Hotin (1923-1935); Mitropolit de Bucovina (1935-1940); Mitropolit de Transnistria la Odesa (16 Noiembrie 1942 – 14 Decembrie 1943); cârmuitor al Eparhiei românilor din străinătate, numită și Eparhia Ortodoxă Română din Europa Occidentală (1945-1958).
* 10 august 1931 – S-a născut scriitorul Laurian Ante, la Cluj. Şcoala Superioară de Cinematografie din Bucureşti. Stabilit la Piatra-Neamţ, a fost funcţionar şi a frecventat Cenaclul Literar „Slova Nouă”. În 1995, se mută la Roman. Colaborări la: „Luceafărul”, „Urzica”, „Contemporanul”, „Asachi”, „Convorbiri Literare”. Cărţi: „Hoţul de câini”, „Nea Fane” (schiţe), „Ninge peste Farcaşa” (roman), „Confesiune târzie (proză), „Gânduri prin astre” (poezii şi aforisme), „Singuri” (roman), „Taifunul îşi ascute dinţii” (roman), „Alba-neagra” (roman), „Cain şi Abel” (roman), „Capriciile doamnei M.” (roman) „Ingratul joc al iertării” (piesă de teatru), „Maimuţele roşii” (roman), „O antologie a literaturii nemţene.
*10 august 1921 – S-a născut criticul literar Ion Negoiţescu. Este fiul lui Ioan Negoițescu, ofițer de carieră, și al Lucreției Negoițescu (născută Cotuțiu, fiica unui preot ortodox memorandist. A urmat cursurile liceelor ”Gheorghe Bariț” și „Constantin Angelescu” din orașul natal, precum și ale liceului de la Aiud, pe care le-a încheiat în 1940. Licean fiind, s-a simțit atras de mișcarea legionară iar această atracție a fost mărturisită în Straja dragonilor. Ioan Negoițescu a fost activ în mișcarea legionară. În anul 1937 a debutat cu versuri, publicate într-un ziar local, Națiunea română. Ca student al Facultății de Litere și Filosofie din Cluj (1941-1946), s-a refugiat, odată cu această instituție, la Sibiu, după pronunțarea Dictatului de la Viena. Poetul s-a arătat foarte critic la adresa conducerii de atunci a României, care acceptase pasiv dezmembrarea țării. El scria peste ani în Straja Dragonilor. A devenit, ca și alți studenți ai filosofului și poetului Lucian Blaga, membru al Cercului literar de la Sibiu.
*10 august 1937 – S-a născut Dan Laurenţiu (pseudonimul lui Laurenţiu Ciobanu), la Podul Iloaiei, jud. lasi (m. 21 dec. 1998, Bucureşti). Poet şi eseist. Liceul la Iaşi, studii de filosofie la Univ. din Iași. Între 1963 și 1966, prof. de liceu. Redactor la Cronica (1966-1968), apoi la Luceafărul. Debut în laşul literar (1959). Scrie o poezie elegiacă, de atmosferă, într-un limbaj de simboluri, în care temele fundamentale ale morţii şi ale timpului sunt tratate cu o gravitate care exclude dintru început derizoriul şi parodia – tinzând spre maximă esenţializare. Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor (1978; 1994; 1995).
*10 august 1942 – S-a născut, la Suceava, poetul Nicolae Prelipceanu. A urmat Facultatea de Litere din Cluj, apoi a lucrat redactor la revista Tribuna şi la România liberă, unde a coordonat pagina culturală. A fost consilier de stat în guvernul Ciorbea. În prezent este redactor-șef al revista Viaţa Românească şi membru în structurile de conducere ale Uniunii Scriitorilor și membru în consiliul consultativ al revistei Steaua din Cluj. Dintre numeroasele volume de versuri, care s-a bucurat de o foarte călduroasă primire critică, amintim: De neatins de neatins, 1978, Jurnal de noapte, 1980, Fericit prin corespondență, 1982, Binemuritorul, 1996
* 11 august 1884 – S-a născut, la Brăila, unul din cei mai mari scriitori români, Panait Istrati, ca fiu nelegitim al unei spălătorese, Joița Istrate și al unui contrabandist grec. A terminat șase ani de școală primară, doi fiind nevoit să-i repete. Şi-a câștigat existența ca ucenic al unui cârciumar, al unui brutar și al unui vânzător ambulant. O vreme a fost și cărbunar la bordul unor nave. În acest timp a citit cu aviditate tot ce i-a căzut în mână. Primele încercări literare datează din 1907, cu preponderență făcând publicistică în presa muncitorească din România, debutul fiindu-i articolul Hotel Regina în revista România muncitoare. Între 1910-1912 își publică, în aceeași revistă, primele povestiri: Mântuitorul, Calul lui Bălan, Familia noastră, 1 Mai. Colaborează și la alte ziare: Viața socială, Dimineața, Adevărul etc. Se apropie de cercurile socialiste. Trăind în sărăcie, bolnav și singur, a încercat să se sinucidă în 1921, pe când era la Nisa, dar a fost salvat, iar în buzunar i s-a găsit o scrisoare netrimisă, adresată lui Romain Roland. Acesta este avertizat și îi răspunde imediat încurajându-l să urmeze cariera sa de scriitor. Povestirea Chira Chiralina a fost publicată în 1923 cu o prefață semnată chiar de Romain Rolland. A publicat romanele: Ciulinii Bărăganului, Les récits d’Adrien Zograffi („Povestile lui Adrian Zografi”). În 1927 a vizitat Moscova şi Kievul (și a asistat chiar la realizarea unui film despre călătoria sa acolo). În Rusia îl întâlnește pe scriitorul grec Nilos Kazantzakis (care îl va menționa mai târziu în romanul său Zorba grecul). În 1929 a călătorit din nou în Rusia sovietică. Voiajul său în Rusia a fost sursa de inspirație a cărţii Spovedania unui învins. Publicarea cărții va provoca izolarea scriitorului, acesta fiind abandonat de prietenii săi de ideologie socialistă (unii din prietenii săi comuniști considerându-l fascist). În 1930 se reîntoarce definitiv în România. Publică în 1933 eseul L’homme qui n’adhère à rien, în care se conturează atitudinea sa în privința independenței. Chintesența acestui eseu îi atrage vehemente contestări. A fost tratat de TBC la Nisa, Franţa, și apoi a revenit la București. Izolat, singur și bolnav de tuberculoză, a murit la sanatoriul Filaret. Opera lui Panait Istrati, scrisă în limbile franceză și română, a fost tradusă în peste 30 de limbi.
*11 august 1961 – A murit poetul şi matematicianul Ion Barbu (pseudonimul lui Dan Barbilian).
* 11 august 1956 – S-a născut Camelia-Tatiana Tănase-Rusu la Slatina, Olt. Universitatea Naţională de Artă, Secţia Tapiserie şi Desing textil. Membru UAP. Expoziţii studenţeşti, personale, tematice,republicane: Bacău, Baia Mare, Bucureşti, Cluj, Iaşi, Piatra-Neamţ, Roman, Suceava, precum şi în selecţii internaţionale: Spania, Portugalia, Ungaria.
* 12 august 1884 – S-a născut Ioan Enescu, la Porceşti, azi Moldoveni, Neamţ (d. 14. 03. 1972, Iaşi). Doctor în medicină (1912). Studii la Berlin (1913-1915). Profesor la Facultatea de Medicină din Iaşi. Membru al Academiei de Medicină din Bucureşti (1935), Membru corespondent (1952) şi titular al Academiei Române. Membru al Societăţii de Cardiologie din Paris.
* 12 august 1956 – A murit Profira C. Groholschi (n. 1877, Târgu Ocna). Şcoala Centrală de Fete şi Facultatea de Litere şi Filosofie, Iaşi. Căsătorită cu I Groholoschi, magistrat, prefect al Judeţului Neamţ. Învăţătoare la Târgu-Neamţ, profesoară de geografie la Liceul „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ. Colaborări la numeroase publicaţii locale şi centrale semnând cu pseudonimul Pin: „Renaşterea”, „Reformatorul”, „Convorbiri Literare”, „Viaţa Românească” ş.a. Volume: „Cetatea Neamţului”, 1914; „Din viaţa unei normaliste”, 1914; „Două drumuri”, 1915 ş.a.
*13 august 1917 – A murit poetul Al. Mateevici, unul din cei mai reprezentativi scriitori români născuți în Basarabia.
*14 august 1943 – A murit, la Piatra Neamţ, profesorul şi publicistul Gheorghe Mihăilescu (n. 12 ianuarie 1870, la Bucureşti), profesor la Liceul ”Petru Rareş” între anii 1919-1934.
*14 august 1968 – A murit, la Piatra Neamţ, doctorul în medicină Ştefan Marin (n. 25 octombrie 1900, la Giurgiu)
*14 august 1996 – A murit, la Munchen, muzicianul de reputaţie mondială Sergiu Celibidache (n. 28 iunie 1912, la Roman). Sergiu Celibidache (1912-1996) a fost unul dintre cei mai mari dirijori ai lumii. Născut la Roman, într-o familie înstărită, şi-a părăsit părinţii pentru ca aceştia nu îi înțelegeau pasiunea pentru muzică. A trăit în sărăcie multă vreme, dar nu a abdicat niciodată de la dragostea sa pentru muzică. Este dirijorul care a refuzat cu încăpăţânare, de-a lungul anilor, orice fel de înregistrări audio, pe motiv că ar scădea emoţia prestaţiilor sale.
