*  27 septembrie 1877 –  S-a născut Emanoil Al. Manoliu, la Piatra-Neamţ (d. 1934, Iaşi). Prof. univ. actor, ziarist. Şcoala primară din oraşul natal, Liceul Naţional şi Facultatea de Drept, Iaşi. Profesor la de declamaţie la Conservator şi actor la Teatrul Naţional din Iaşi. A editat ziarul „Ecoul Moldovei”. Scrieri: „Acţiunea pauliană în dreptul roman şi român”, „Istoria teatrului” vol. I, Iaşi, 1903, „O privire retrospectivă asupra teatrului românesc”, Iaşi, 1925.

costache A NDONE

*  27 septembrie 1919 – S-a născut Costache Andone, la Filipeni, Bacău. Facultatea de Medicină „Grigore T. Popa” Iaşi. A profesat ca specialist ORL (dr. în medicină) la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iaşi, apoi, din 1945, medic primar şi şef de secţie la Spitalul din Piatra-Neamţ. A înfiinţat şi a condus Policlinica cu Plată din Piatra-Neamţ (1984-1997). Animator al vieţii cultural-ştiinţifice şi sportive din Piatra-Neamţ. Membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi preşedinte al Filialei  acesteia în Judeţul Neamţ.  Distins cu numeroase diplome  şi plachete, precum şi cu decoraţiile: Crucea Meritul Sanitar, Coroana României cu Panglica de Virtute Militară, în cel de Al Doilea Război Mondial, Virtutea Ostăşească, Medalia „Tudor Vladimirescu” ş. a.

* 27 septembrie 1937 – n. Nicolae Florian, la Vânători-Neamţ. Şcoala Pedagogică din Piatra-Neamţ (1956, şef de promoţie). Cariera didactică: şcolile din: Păstrăveni, Boiştea, Petricani, Lunca (director), Vânători-Neamţ Director al Căminului Cultural din comună (1968-1978); primar al comunei (1990-1992) şi consilier comunal până în 2008. Deţine: titlul de cetăţean de omoare al comunei natale (2007) şi Diploma de onoare pentru merite deosebite în slujba comunităţii (2008). Colaborări: Revista „Apostolul”. Monografia Comunei Vânători-Neamţ(2006) este o încununare a a muncii sale de peste patru decenii, în prezent, lucrând la o nouă ediţie. A  studiat o impresionantă bibliografie, peste 1.200 pagini referitoare la Comuna Vânători-Neamţ, dând  dovadă de o acribie aparte cu care a analizat fiecare informaţie, de pricepere în selectarea şi sistematizarea materialelor folosite la redactarea acestei lucrări, prezentată într-o curată, corectă şi chiar frumoasă limbă română literară, confirmând „înscrisul făcut de învăţătorul Eugen Irimescu pe foaia sa matricolă, la absolvirea şcolii primare (1949): „Talente deosebite: compunerea. Importante sunt şi informaţiile despre locuri şi instituţii din preajma localităţii Vânători (Mănăstirea-Neamţ, cu tiparniţa şi biblioteca sa, Cetatea-Neamţ, Mănăstirea Secu, unde se păstrează Cazania realizată în „veşmânt românesc de Varlaam ş. a.) şi, de asemenea, numele multor intelectuali care au trăit pe aceste locuri.

*  27 septembrie 1948 – S-a născut scriitorul Constantin Ardeleanu, la Tazlău. Facultatea de Studii Economice a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”. Colaborator al multor reviste, în care au fost inserate peste 1.000 de articole şi cronici. Mai multe premii literare pentru proză. Membru al Societăţii Scriitorilor Militari, al Societăţii Scriitorilor din  Neamţ şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti. Cetăţean de onoare al Comunei Tazlău. Amintim câteva titluri: „Hâtrii Tazlăului, I-III”, „Timpuri interesante”; „Trif”, „Chetronia”.

*  28 septembrie 1861 – S-a născut Aristide Caradja.

* 28 septembrie 1942 – n. Corneliu Gheorghiţă, la Târgu-Neamţ. Şcoala primară şi liceul, în oraşul natal. Facultatea de Matematică Mecanică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi. Profesor la: Liceul „Ştefan cel Mare”, Târgu-Neamţ, Liceul de Chimie, Liceul „Calistrat Hogaş”, Liceul „Gheorghe Asachi”, Liceul de Informatică şi Liceul de Artă, toate din Piatra-Neamţ. Are preocupări literare, muzicale şi ştiinţifice (mai multe brevete de invenţii). Volume de poezii: „Tunelul timpului”; „Turnul Babel”; „Raze pe valuri”, 1988; „Coborând spre Ierihon”, 1999.

* 28 septembrie 1969 – A murit generalul Nicolae Dăscălescu.

*  29 septembrie 1974   S-a născut scriitorul Adrian G. Romila.

*  30 septembrie 1884 – S-a născut Constantin Bacalu, la Roman (d. 1975). Academia de Arte Frumoase Bucureşti. Specializare la München. A participat la expoziţiile în cadrul Tinerimii Române şi a Salonului Oficial din Bucureşti. A pictat interioare de biserici personal sau cu Tonitza.

* 30 septembrie 1972 – A murit Grigore Cugler.

* 30 septembrie 1909 – S-a născut Max Blecher (d. 30. 05. 1938), la Botoşani în familia unui fabricant de porţelanuri, Lazăr Blecher. Liceul la Roman, bacalaureat la Paris. În 1928, i s-a descoperit Boala lui Pott (tuberculoză osoasă), care a progresat, în ciuda tratamentelor efectuate în Franţa şi în ţară. Spre sfârşitul anului 1934, se retrage la Roman, unde va continua să scrie şi să urmărească evoluţia vieţii literare din ţară şi din străinătate, cu ajutorul prietenilor cu care coresponda (Ilarie Voronca, André Breton, André Gide, Martin Heidegger ş. a.). A debutat în „Bilete de papagal” (1930), apreciat de Tudor Arghezi. Cărţi: „Corp transparent”, 1934; „Întâmplări în irealitatea imediată”, 1936; „Inimi cicatrizate”, 1936; „Întâmplări în irealitatea imediată. Inimi cicatrizate”, 1970; „Inimi cicatrizate. Întâmplări în irealitatea imediată”, 1995; „Întâmplări în irealitatea imediată. Inimi cicatrizate. Vizuina luminată. Corp transparent. Corespondenţă”.

* 1 octombrie 1938 – S-a născut Miluţă Th. BORTĂ, la Balcani, Bacău. Şcoala Pedagogică „Gheorghe Asachi”, Piatra-Neamţ, Facultatea de Filozofie, Iaşi, doctor în filozofie. Carieră didactică: în învăţământul liceal (Liceul Pedagogic, Bacău, 1972-1973); inspector şcolar (191973-1985). Cărţi (1999-, 2002): „Cultură şi filozofie”, „Locul filozofiei în cultura contemporană”,; „Filozofia în pragul mileniului III”, „Istoria religiilor” (curs), (colab.), „Prelegeri de istoria religiilor, I.”; „Istoria ideilor şi doctrinelor politice”

* 2 octombrie 1892 – S-a născut Ilie Creţulescu la Piatra-Neamţ (d. 30. 11. 1971). După cursurile Şcolii Primare de Băieţi Nr. 1, din urbea natală, se înscrie la Liceul „Petru Rareş”, de la care se va transfera la Ploieşi (24. 09. 1905). Va urma Şcoala Militară de Infanterie din Bucureşti. Participă la diverse campanii în Primul Război Mondial, iar în 1921, este trimis la Şcoala Superioară de Război, după care va lucra în Marele stat Major, apoi ca ataşat militar la ambasadele din Belgrad şi Paris. În 1939, prefect al Judeţului Neamţ. Ajunge la gradul de general de brigadă şi, după 1944, preia comanda Diviziei 13 de Munte, cu care contribuie la eliberarea Transilvaniei, Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei. Decorat de români, sovietici, iugoslavi şi cehi. Face parte din guvernul C. Rădulescu (subsecretar de stat). Trecut în rezervă în 1948.

miluta gheorghiu

* 2 octombrie 1897 – S-a născut marele actor Miluţă Gheorghiu.

* 2 octombrie 1904 – S-a născut Gheorghe Ruset Roznovanu

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

* 2 octombrie 1963 – S-a născut criticul literar Mircea A. Diaconu la Boroaia, Suceava .A copilărit şi a absolvit şcoala primară în satul Orţeşti, comuna Drăgăneşti, Neamţ, unde a şcoala generală la Drăgăneşti. Liceul Calistrat Hogaş din Piatra-Neamţ (1982), Facultatea de Filologie, Suceava (1986). Profesor la Odorheiu Secuiesc şi Suceava, apoi cadru didactic la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava Doctor în filologie (1998). Membru al U. S. R. (1998), vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Bucovineni (din 1996), redactor-şef al Revistei „Bucovina literară” (1997-1998) şi, din 2000, al Revistei Academice „Meridian Critic”. Este prorector al Facultăţii de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării al Universităţii din Suceava. Distins cu Meritul Cultural în grad de Ofiţer acordat de preşedinţia României (2004). Volume (1997-2008: „Poezia de la «Gândirea»”; „Mircea Streinul, Viaţa şi opera”, pref. Const. Ciopraga; „Instantanee critice. Din timpul iluziei”; „Mişcarea «Iconar». Literatură şi politică în Bucovina anilor ’30”; „Feţele poeziei”; „Cezar Baltag”; „Constantin Ciopraga. 85 de ani. Dosarul unei existenţe”; „Poezia postmodernă”; „Ion Creangă. Nonconformism şi gratuitate”;  „Studii şi documente bucovinene”; „La sud de Dumnezeu. Exerciţii de luciditate”; „Atelierele poeziei”; „Calistrat Hogaş. Eseu monografic”; „Cui i-e frică de Emil Cioran?” ş. a.