Biblioteca Județeană “GT Kirileanu” Neamț organizează, marți, 1 noiembrie, de la ora 12:30, la Sala Expo-Club “Victor Brauner”, cea de-a doua dezbatere-dialog din cadrul proiectului “Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută”, în parteneriat cu Radio România Chișinău.
“Această a doua întrunire este dedicată deportărilor regimului comunist din stânga Prutului și Bucovinei de Nord. Reveniți recent din ce-a de-a patra expediție pe urmele basarabenilor deportați în Siberia și Kazahstanul de Nord, o parte din echipa de istorici și jurnaliști care a mers acolo în premieră să documenteze fenomenul deportărilor ajunge și la Piatra Neamț”, precizează Biblioteca “Kirileanu”, într-un comunicat de presă.
Printre istorici și jurnaliști se numără Octavian Țîcu – cercetător-coordonator la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, fost ministru al tineretului și sportului. Inițiator al “Expedițiilor memoriei”, Octavian Țîcu va prezenta publicului nemțean conferința “O identitate în transformare: românii dintre Irkutsk și Krasnoiarsk”. De asemenea, vor fi prezenți Violeta Gorgos – regizoare, documentaristă și realizatoarea emisiunii “Identitate Basarabia” de la TVR Iași, precum și Lucia Tăut – autoarea emisiunii “Natura în Obiectiv” de la televiziunea națională a Moldovei. Va fi proiectat şi documentarul “Expedițiile Memoriei. Siberia. Irkutsk. Jurnal de bord”, o producție a TVR Iași și OWH Studio, în regia Violetei Gorgos.
“«Expedițiile Memoriei» reprezintă un proiect inițiat de istoricul Octavian Țîcu în 2014, care și-a propus să studieze felul în care românii basarabeni au ajuns și au învățat să trăiască în spațiul ex-sovietic ca urmare a fenomenului deportărilor din perioada regimului comunist. Zona geografică a expediției a acoperit o suprafață de 1.400 de kilometri pătrați. Descoperirea din acest an a fost un cimitir al basarabenilor care au trăit în localitatea Moldovanca, după cum spunea coordonatorul proiectului la întoarcere”, potrivit sursei citate.
“Cea mai importantă realizare a acestui proiect este faptul că am reușit să ajungem în satul Moldovanca. Este un sat care a existat între anii 1951-1958. Erau circa 200 de deportați, care erau nevoiți să meargă câte șase kilometri pentru a tăia păduri, de aceea au construit în taigaua siberiană un sat”, spune Octavian Țîcu.
Deportările, care au țintit în special populația intelectuală, au avut rolul, spun istoricii, de a distruge coloana vertebrală a poporului, ca mai apoi să-i determine pe cei rămași acasă să accepte mai ușor colectivizarea și exproprierea de bunuri. Datele oficiale arată că aproximativ 70.000 de români basarabeni au fost strămutați cu forța în Siberia și Kazahstanul de Nord, în cele trei valuri de deportări (12-13 iunie 1941, 5-6 iulie 1949, 31 martie-1 aprilie 1951). Datele neoficiale susțin însă că numărul acestora ar fi mult mai mare.
“Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută” este un proiect cultural desfășurat de Biblioteca Județeană “GT Kirileanu” Neamț și Radio Chișinău în perioada octombrie-decembrie 2017. Proiectul presupune organizarea unor activități cultural-educative, precum și de documentare și informare, întruniri de tip dezbatere cu invitați speciali din stânga Prutului pe teme precum învățământul în limba română din Transnistria, foametea și deportările din Basarabia, presa și libertatea de exprimare în Republica Moldova, relațiile economice, sociale și culturale dintre cele două maluri de Prut. (ZCH NEWS)
