Din 1971, mobilierul din Judecătoria Oneşti nu a mai fost schimbat, notează “Deşteptarea”. Băncile şi mesele sunt vechi, degradate, pereţii coşcoviţi şi crăpaţi. Judecătorii se plâng de ani buni de condiţiile improprii în care sunt nevoiţi să lucreze, dar răspunsul venit de la Ministerul Justiţiei este mereu acelaşi – nu sunt bani.
„Mobilierul este din 1971, când în clădire funcţiona Judecătoria Gheorghe Gheorghiu-Dej. De atunci s-a acoperit terasa, s-a făcut încălzire centralizată, s-au reparat gardurile şi reţeaua de calculatoare. Noi am sesizat mereu aceste probleme, dar mereu ni s-a spus că nu sunt bani. An de an se fac măsurători. Vine un inginer de la Curtea de Apel măsoară, raportează, dar lucrurile rămân la fel”, explică purtătorul de cuvânt al instanţei, judecătorul Ion Anghel.
„O altă problemă este reţeaua de calculatoare. E din 2006, are practic 9 ani. Imprimantele, la fel. Altele noi cine să ne dea? Nu sunt bani!”, arată judecătorul Anghel.
Şi lipsa spaţiilor le îngreunează activitatea judecătorilor care sunt nevoiţi, la acest moment, să stea şi câte patru într-un birou.
„Dacă la Tribunal şi Curtea de Apel, judecătorii au intrare separată în sala de judecată, noi trebuie să trecem prin public ca să ajungem în sala, pentru că aşa a fost concepută construcţia şi acum nu se mai poate schimba nimic. Nu e normal, putem fi oricând atacaţi”, atrage atenţia magistratul Ion Anghel.
La arhiva Judecătoriei Oneşti, o încăpere de câţiva metri pătraţi, lucrează înghesuiţi patru angajati, printre maldăre de dosare.
La începutul acestui an, Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, şi Robert Cazanciuc, ministrul justiţiei, şi-au manifestat, în declaraţii de presă, îngrijorarea faţă de condiţiile în care muncesc magistraţii.
„Am putut să văd în mod nemijlocit condiţiile de lucru, din păcate, de foarte multe ori jenante”, a fost remarca lui Robert Cazanciuc.
Cei doi miniştri au vorbit despre un amplu program naţional de consolidare a infrastructurii instanţelor de judecată. Acesta se referă la municipiile reşedinţă de judeţ şi Bucureşti. Şi nici în privinţa acestora nu se ştie exact când vor începe lucrările şi mai ales când se vor termina.
