Autoritățile judiciare au intensificat acțiunile de combatere a criminalității organizate, vizând infracțiuni economico-financiare, corupție și evaziune fiscală
În a doua zi a operațiunii „JUPITER 5„, autoritățile române au desfășurat 51 de acțiuni operative la nivel național, executând 207 mandate de percheziție domiciliară și 77 de mandate de aducere. Prejudiciul identificat în dosarele instrumentate a ajuns la 23.544.078 lei, aproape dublul celui din prima zi.
Acțiunile sunt coordonate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împreună cu Inspectoratul General al Poliției Române și vizează un spectru larg de infracțiuni: economico-financiare, fapte de corupție, infracțiuni silvice, camătă, evaziune fiscală, contrabandă, spălarea banilor și chiar braconaj.
Ținte diverse, de la evaziune la braconaj
Investigatorii urmăresc persoane bănuite de fals în declarații, delapidare, abuz în serviciu, punerea în circulație de produse contrafăcute, dar și infracțiuni la regimul jocurilor de noroc, tăierea fără drept de arbori și nerespectarea regimului armelor și munițiilor.
În timpul perchezițiilor, autoritățile ridică înscrisuri, sisteme informatice și medii de stocare pentru identificarea probelor relevante. Totodată, sunt instituite măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile, conturilor bancare și altor valori patrimoniale pentru garantarea recuperării prejudiciilor.
Operațiune de anvergură națională
„Operațiunea JUPITER are drept scop combaterea criminalității la nivel național prin acțiuni coordonate între Ministerul Public și Poliția Română„, precizează comunicatul oficial. Obiectivul este identificarea și destructurarea grupărilor infracționale, tragerea la răspundere penală a persoanelor implicate și recuperarea prejudiciilor.
Prin aceste intervenții simultane pe întreg teritoriul țării, autoritățile urmăresc întărirea siguranței cetățenilor, protejarea ordinii publice și asigurarea unui climat de legalitate.
Parchetul precizează că percheziția domiciliară este un procedeu probatoriu reglementat de Codul de procedură penală pentru descoperirea probelor, care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
