Premierul Bolojan își angajează din nou răspunderea pe legea pensiilor magistraților, după eșecul demersului anterior. Guvernul respinge toate amendamentele opoziției, în timp ce PNRR riscă noi întârzieri
Premierul Ilie Bolojan merge marți în Parlament pentru a-și angaja, pentru a doua oară, răspunderea pe proiectul de lege care reformează pensiile magistraților – crește treptat vârsta de pensionare la 65 de ani și reduce cuantumul pensiei. Peste 40 de amendamente care au fost depuse de opoziție au fost respinse.
„Au fost analizate cele 42 de amendamente, cele mai multe – 19 – au venit de la POT, 12 au venit de la Dumitru Coarnă. Toate amendamentele au fost respinse de Guvern”, a anunțat purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu. Forma adoptată de Executiv este, astfel, cea pe care premierul o va prezenta în fața plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului, într-o ședință programată după-amiază, în jurul orei 16:00, după ședința solemnă dedicată Zilei Naționale a României.
A doua tentativă după un eșec la Curtea Constituțională
Este a doua încercare a Guvernului Bolojan de a trece reforma pensiilor de serviciu ale magistraților, după ce prima lege a fost respinsă de Curtea Constituțională. Atunci, judecătorii CCR nu au analizat fondul actului normativ, ci au sancționat modul de adoptare, reținând că Executivul nu a respectat termenul de 30 de zile pentru avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Cu toate acestea, au fost voci la vremea respectivă printre care fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu care spuneau că proiectul nu ar fi trecut nici pe fond (amănunte aici).
De această dată, Guvernul a așteptat avizul CSM, însă acesta a fost negativ. Șefa ICCJ Lia Savonea a declarat că acest proiect reprezintă o „eliminare de facto a pensiilor de serviciu” (sursă aici). În pofida acestui aviz negativ, Guvernul a mers mai departe cu forma propusă.
După asumarea răspunderii, textul de lege va fi, foarte probabil, mai ales având în vedere precedentul stabilit, contestat la Curtea Constituțională, care va trebui să ia din nou o decizie.
Opoziția a cerut includerea și a pensiilor CCR în reformă
Amendamente la proiect au venit doar din partea opoziției. Deputații Dumitru Coarnă și Raisa Enachi, aleși pe listele S.O.S România și în prezent neafiliați, Petrișor Peiu (AUR) și Răzvan Chiriță, liderul deputaților POT, au depus propuneri prin care au cerut ca reforma să vizeze și pensiile judecătorilor Curții Constituționale.
În forma actuală a proiectului Guvernului, singurele pensii care nu sunt afectate de reformă sunt tocmai cele ale judecătorilor CCR. Amendamentele opoziției, prin care s-ar fi extins reforma și la acest nivel, au fost respinse de Executiv la pachet cu toate celelalte propuneri venite din Parlament.
Cum s-ar schimbă pensiile magistraților
Potrivit proiectului adoptat de Guvern, arhitectura pensiilor de serviciu pentru magistrați se schimbă pe mai multe paliere:
Vârsta de pensionare crește gradual, de la nivelul actual la 65 de ani, într-o perioadă de tranziție de 15 ani. În fiecare an, vârsta standard va fi majorată cu un an, astfel încât, în 2042, procurorii și judecătorii să se pensioneze la 65 de ani.
Cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni de activitate, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă încasată.
În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut, ceea ce înseamnă că reforma aduce atât o reducere a procentului, cât și o modificare a bazei de calcul.
Pensionarea anticipată rămâne posibilă, cu condiția unei vechimi de minimum 35 de ani. Pentru cei care ies la pensie înainte de împlinirea vârstei standard de 65 de ani, se introduce însă o penalizare de 2% pentru fiecare an rămas până la vârsta de referință.
Guvernul susține că modificările sunt necesare pentru corectarea unor dezechilibre din sistemul de pensii și pentru respectarea angajamentelor asumate de România în fața Comisiei Europene, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Presiunea termenelor din PNRR
Pe fondul dezbaterilor privind pensiile speciale și alte reforme structurale, România se confruntă cu întârzieri și în privința cererii de plată numărul 4 din PNRR, în valoare de 2,62 miliarde de euro.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat marți că există „o oarecare întârziere” cauzată de contestația depusă la CCR pe pachetul fiscal. Termenul de soluționare la Curte este 10 decembrie, iar Guvernul are ca termen-limită pentru depunerea cererii de plată data de 15 decembrie.
„Cu privire la cererea de plată numărul 4, avansează, deja cea mai mare parte din jaloane au fost pregătite, transmise în Comisie, am primit și feedback de la Comisie și suntem acum să vedem ce observații suplimentare mai trebuie să rezolvăm. Principiul care este de bună gospodărire pe care îl aplicăm, noi nu trimitem lucrurile de dragul de a le trimite, vrem să avem o confirmare că suntem pe aceeași pagină cu Comisia Europeană, pe toate țintele și jaloanele, cele 62 pe care le avem în cererea de plată 4”, a explicat Pîslaru.
Reforma pensiilor de serviciu ale magistraților este unul dintre capitolele urmărite îndeaproape de Comisia Europeană, iar modul în care va fi adoptată și aplicată noua lege poate influența discuțiile privind viitoarele tranșe de bani din PNRR.
