Actualizare: Premierul Ilie Bolojan a confirmat informațiile apărute. pensia magistraților va fi de 70% din ultimul salariu net, iar perioada de tranziție către vârsta de pensionare de 65 de ani se va face treptat în 15 ani, față de 10 ani în proiectul anterior.
„Vom cere CSM să ne emită un aviz într-un termen rezonabil, mai scurt de 30 de zile dacă se poate, astfel încât să putem angaja răspunderea guvernului pe proiect și să respectăm termenul din PNRR”. Premierul a menționat, de asemenea, că există riscul ca România să piardă fonduri din PNRR dacă reforma nu este făcută la timp.
Știre inițială: Reforma administrativă și reforma pensiilor speciale sunt „restanțele” pe care guvernul Bolojan trebuie să le treacă. Pe surse, apar informații că se vor lua măsuri până la finalul acestui an.
Două categorii mari de pensii suscită interesul opiniei publice: cele ale magistraților și cele ale personalul public care decide să rămână în activitate.
Pensiile speciale ale magistraților și scandalul din spate
Formula pe care se spune că a căzut de acord coaliția de guvernare este ca pensia magistraților să fie 70% din salariul net, cu o perioadă de tranziție de 15 ani, pentru mărirea vârstei de pensionare, şi nu de 10, cum prevedea proiectul respins de CCR. Premierul Ilie Bolojan vrea să adopte noul proiect tot prin asumarea răspunderii în fața Parlamentului, potrivit presei centrale care citează surse din rândul politicienilor, informează surse pentru G4Media.
Dacă președintele și reprezentanții procurorilor și judecătorilor nu vor ajunge la un acord, ar urma să nu se mai facă nicio concesie și să rămână prima formă a proiectului, adică pensie de 70% din salariul net și o perioadă de tranziție de 10 ani. Marți, 19 noiembrie, președintele Nicușor Dan ar avea o ultimă negociere cu procurori și judecători, într-un dialog la care nu vor participa și liderii coaliției de guvernare.
Discuțiile au loc pe fundalul scandalului din Justiție cauzat de posibilitatea scăderii pensiilor, creșterea vârstei de pensionare a magistraților, dar și a reacțiilor controversate ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a răspuns tensiunilor cerând și mai mulți bani pentru magistrați.
Bineînțeles că orice reformă a pensiilor speciale ale magistraților trebuie să treacă prin „furcile caudine” ale avizului CSM și de bariera care, cel puțin deocamdată nu putut niciodată să fie depășită: decizia Curții Constituționale a României.
Societatea civilă despre proiectul pensiilor magistraților
Comunitățile Declic, Inițiativa România şi Corupția ucide anunță organizarea unui protest, vineri de la ora 18.00, în Piața Victoriei, sub sloganul „Vrem drepturi egale, fără pensii speciale!”.
„Guvernul și președintele se roagă de magistrați să accepte pensii de 70% din ultimul salariu și o reformă întinsă pe 10-15 ani. Dar vocea cetățenilor nu e auzită. Așa că mergem să strigăm Vrem drepturi egale, fără pensii speciale!
În timp ce noi strângem cureaua și suportăm măsuri anti-criză, Guvernul propune o reformă slabă a pensiilor magistraților. Chiar și dacă reforma va trece, pensiile magistraților vor rămâne cele mai mari din UE.
Vrem pensii pe principiul contributivității, fără excepții”, se arată într-un comunicat de presă comun.
Proiect: pensionarii publici cumul de 15% din pensie cu salariul la stat
Personalul plătit din fonduri publice, inclusiv din companiile și societățile unde statul este acționar majoritar, care beneficiază de pensie din sistemul public sau de pensie specială ori militară, poate continua activitatea doar cu acordul anual al angajatorului și doar până la împlinirea vârstei de 70 de ani. Proiectul ar putea deveni lege prin asumarea răspunderii.
Menținerea în activitate va fi posibilă doar dacă persoana în cauză formulează o cerere și acceptă reducerea cuantumului pensiei cu 85%. Aceleași reguli se aplică și în cazul reîncadrării printr-un nou contract de muncă sau raport de serviciu.
Actul normativ prevede că, în termen de 15 zile de la intrarea sa în vigoare, angajatorii trebuie să înceteze de drept contractele de muncă, raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor pensionate care nu și-au exprimat opțiunea de a continua activitatea cu doar 15% din pensie și salariul de la stat.
Fac excepție de la aceste interdicții persoanele alese în funcții publice, precum și cele numite prin hotărâre a Parlamentului sau care dețin mandate prevăzute expres în Constituție, pe durata exercitării acestora. Acestea pot cumula pensia cu salariul fără restricții.
Încălcarea acestor prevederi de către autorități și instituții publice constituie contravenție și se sancționează cu amenzi între 20.000 și 50.000 de lei.
Proiectul de OUG mai prevede că toate detașările și transferurile de bugetari încetează în 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență.
De la prevederile privind transferurile și detașările sunt exceptate câteva categorii: detașările privind desfăşurarea unei activităţi în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale, personalul din instituțiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională detașat în autoritățile și instituțiile publice, personalul din instituțiile publice de apărare, ordine publică şi securitate națională care participă la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român.
