La sfârșitul acestei săptămâni, comuna Răucești va îmbrăca straie de sărbătoare, cu prilejul împlinirii a 580 de ani de atestare documentară a localității.
Primăria și Consiliul Local Răucești, împreună cu Asociația Națională de Cinstire a Eroilor ”Regina Maria” din comună, organizează o ”manifestare de Suflet și Neam”, în cadrul căreia va avea loc lansarea cărții ”Toate drumurile duc la Baia” (autor Dumitru Stan), urmată de un program susținut de formații artistice, soliști de muzică populară, împreună cu renumita Fanfară de la Răucești. Manifestarea va avea loc în Sala de festivități a primăriei, pe 25 iunie, ora 12. ”Suntem bucuroși să anunțăm organizarea acestei manifestări, cu prilejul împlinirii a 580 de ani de atestare documentară a comunei noastre. O comună frumoasă, cu oameni destoinici și cu o istorie bogată. Așteptăm toți locuitorii comunei să participe la această sărbătoare, care le este dedicată. Este o onoare pentru mine să fiu primarul acestei comune și ai locuitorilor ei, pe care îi stimez și le doresc tot binele din lume. Comuna noastră are prieteni mulți și cu siguranță vom avea oaspeți și de la județ, lideri din administrația județeană și nu numai”, ne-a spus primarul Dumitru Bălăjel.
Prima menţiune despre existenţa Răuceştilor se consideră a fi 12 martie 1437, când Ilie Voievod dăruieşte o moşie unui locuitor român din Bucovina cu numele de Răuce, de unde şi-a luat numele aşezarea de mai târziu, formată prin venirea altor locuitori (satul s-a numit Răuce până la sfârşitul sec. al XIX-lea), până la ”hotarul lui Ravici” (conform DRH, A, Moldova, vol. I, DOC.169). În anul 1711, satul era deja format şi cunoscut. Acest lucru se poate vedea şi din hrisovul întărit de Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, prin care ”moşia Răuceşti cu clăcaşii din sat este donată mânăstirii Secu”. Actul se află la Arhivele Statului de la Iaşi. Mai târziu, au venit şi alţi locuitori din Transilvania, după revoluţia lui Horea (1784). Atunci, s-au refugiat mulţi ardeleni, împânzind teritoriul Moldovei de dincoace de Carpaţi. Parte din ei s-au oprit prin satele de lângă munţi, aşezându-se acolo, parte au ajuns prin aceste locuri, stabilindu-se fie în satul Răuceşti, deja format, fie la Brusturi, peste dealul Crucii, fie pe panta de nord a actualului sat Oglinzi. Aici se găsea deja o aşezare de robi, pe moşia pe care vistiernicul Gh. Roşca o cumpărase în 1646 de la biv logofătul Nistor Batişte, cum se arată într-un document din acea vreme: ”Am vândut a noastră direaptă ocină şi moşia giumatate de sat Oglinzi, ce este în ţinutul Neamţului, din vatra satului şi din câmp” (sursa: site-ul primăriei Răucești). (C.T. STURZU)
