40 de angajați, inclusiv juristul, au deschis proces împotriva Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Neamț. Motivul acțiunii este legat de salariu. Mai precis, de diferența de bani dintre salariile corespunzând funcțiilor, gradelor, treptelor, vechimii pe care sunt încadrați salariații instituției, comparativ cu ale angajaților de pe același segment din celelalte instituții publice.
Nicolae Hârlea, jurist și purtător de cuvânt al ITM Neamț, spune că există prevederi legale ce reglementează aceste aspecte, ce ar fi trebuit să fie aplicate încă din luna august 2016, de către ordonatorul principal de credite, Ministerul Muncii și Inspecția Muncii: „Acțiunea noastră se bazează pe OUG 57/2015 și pe decizia Curții Constituționale a României nr. 794 din anul 2016, potrivit cărora salarizarea este unitară pe familia ocupațională la nivelul tuturor instituțiilor publice”.
Printre angajații ITM Neamț care au subscris la această acțiune în instanță sunt și referenți, și inspectori superiori, dar și personal contractual. Procese similare au declanșat și alți salariați de la inspectoratele de muncă din țară. Cei de la Neamț vor și ei să primească diferențele salariale cuvenite, începând din luna august 2016, la zi. Cu alte cuvinte, ei cer aceleași salar cu al celorlați funcționari și personal contractual din alte instituții publice, potrivit deciziei CCR invocate.
Curtea a stabilit, la art. 32 că, „în consecință, ca efect al neconstituționalității art. 31 alin. (12) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016), «nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare», la care se face egalizarea prevăzută de art. 31 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016), trebuie să includă și drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești. Așadar, personalul care beneficiază de aceleași condiții trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul aceleiași categorii profesionale și familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică”.
Iar egalizarea drepturilor salariale include și pe cele obținute în instanță, după cum prevede art. 34 al deciziei CCR: „(…) în vederea egalizării prevăzute de art. 31 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, «nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare», care trebuie să includă și drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile/definitive, urmează să se stabilească prin raportare la aceeași funcție, grad, gradație, vechime în muncă și în specialitate, aceleași condiții de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică”. (C.I.)