Piața neagră a țigaretelor a înregistrat în 2014 un nivel mediu de 15,9%, în creștere față de media anuală din 2013 de 13,7%, conform datelor companiei de cercetare Novel Research. Procentul de 15,9% reprezintă cel mai ridicat nivel mediu anual din 2011 până în prezent.
„În 2014, media anuală a comerțului ilegal cu țigarete a crescut în toate regiunile țării, comparativ cu 2013, cu excepția zonelor de nord-vest (minus 3,1 p.p. până la 16,9%) și vest (relativ constant, situându-se la 27,9% în 2014, față de 27,7% anul precedent). Regiunea cea mai afectată de piața neagră în 2014 a fost nord-est (plus 7,2 p.p. față de 2013, până la 33,2%). O creștere importantă s-a înregistrat și în sud-est (plus 4,2 p.p. față de 2013, până la 14,6%). Din punct de vedere al provenienței, și în 2014 cheap whites au continuat să dețină cea mai mare pondere, de 46%, în creștere cu 12,6 p.p. față de 2013. Totodata, în 2014, comparativ cu 2013 a scăzut ponderea produselor provenite din Moldova (cu 3,4 p.p. până la 19,5%), Ucraina (cu 5,2 p.p. până la 19,3%) și Serbia (cu 6,7 p.p. până la 2,6%)”, a declarat Marian Marcu, Directorul Companiei de Cercetare Novel Research.
„Creșterea pieței negre în 2014, comparativ cu 2013, este cauzată de lipsa unei strategii fiscale coerente, pe termen lung, deciziile în domeniul fiscal fiind punctuale, circumstanțiale, insuficient analizate sau fundamentate, dictate de necesitatea imediată de a arăta FMI creșteri de venituri pe hârtie. E ca și cum măsurile din Codul Fiscal ar fi gândite de lingviști, traducători și PR-isti. În 2014, an electoral, în care nu dădea bine la imagine să anunți direct o creștere de taxe, creșterea accizei a fost mascată printr-un artificiu lingvistic numit indexarea artificială a cursului de schimb la care să fie plătite taxele (fixate în euro și, doar aparent, neschimbate). Momentul adevărului a venit abia după alegeri, când autoritățile au fost nevoite să recunoască faptul că accizele au crescut în termeni reali și că nu mai există drum de întoarcere. Prin urmare, pentru 2015, s-a apelat la un alt artificiu, de traducere a accizei din euro în lei, însă la cursul artificial inventat pentru 2014. Prin urmare, vom atinge încă de anul acesta nivelul minim de accizare prevăzut de Directiva europenă privind taxarea țigaretelor pentru 2018: 90 euro/1.000 țigarete! Ardem astfel etapele calendarului de creștere a accizei, îl ardem pe consumator la buzunar și, dat fiind că 80% din prețul unui pachet de țigarete înseamnă taxe, ardem și din veniturile bugetare, prin erodarea bazei pieței legale și favorizarea contrabandei cu țigarete ieftine. Pe durata respectării acestui calendar, care din 2015 nu mai există, contrabanda s-a menținut la un nivel relativ constant, de circa 13%. Lipsa de predictibilitate din ultima perioadă își arată efectele: piața neagră a ajuns la o medie anuală de aproape 16%, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani!”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova și Bulgaria.
„În noiembrie 2014, contrabanda cu țigarete s-a menținut la nivelul din septembrie, si anume 15,4%. Aceasta în condițiile în care, în ultimele luni, aproape în fiecare zi aflăm știri despre desfășurări de forțe ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Direcției Generale a Vămilor, Poliției de Frontieră sau ale Poliției: zeci de percheziții, de arestări, capturi uriașe de tigarete de contrabandă – ca să dau un singur exemplu, 500.000 pachete în Portul Constanța. Iată cum menținerea pieței negre la un nivel constant pentru doar patru luni la rând s-a făcut cu resurse suplimentare din partea autorităților, susținute și de industrie. Recent, a fost semnat un Protocol între Direcția Generală a Vămilor și producătorii de țigarete, care se constituie într-un cadru pentru programe comune anticontrabandă. Săptămâna trecută a avut loc o întâlnire între conducerea Direcției Generale a Vămilor și reprezentanții industriei tutunului. 
În urma discuțiilor, ambele părți au concluzionat că este absolut necesară o Strategie Națională care să cuprindă îmbunătățirea cadrului de reglementare, principalele direcții de acțiune și măsurile concrete care trebuie implementate de instituțiile responsabile în combaterea contrabandei, la nivel național, în perioada 2015-2018. Așa cum a anunțat Direcția Generală a Vămilor, pe termen scurt, întrucât analizele Vămii, cât și studiul Novel relevă o creștere a pieței negre în zona de Nord, Vest și Nord-Est, imediat ce capacitatea administrativă va permite, va fi reintrodusă la Birourile Vamale de Frontieră Sighet, Halmeu şi Siret monitorizarea micului trafic de frontieră cu anumite produse, inclusiv țigaretele. Costurilor suplimentare ale instituțiilor de aplicare a legii, ca și ale companiilor de tutun, li se adaugă pierderile la buget. Procentul de 15,9% înregistrat de piața neagră înseamnă peste 500 de milioane de euro pierderi anualizate. Dacă guvernul nu concepe o politică fiscală corelată cu strategia autorităților care trebuie să colecteze taxele și să combată piața neagră, toți actorii implicați – statul, companiile vor continua să înregistreze pierderi”, a declarat Adrian Popa, Director Corporate & Regulatory Affairs, BAT Romania.
“În 2014, nivelul contrabandei cu tigarete a înregistrat cea mai mare creștere față de perioada 2011 – 2013, fapt care ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru autorități, din perspectiva veniturilor bugetare, industria tutunului generând peste 40% din total venituri colectate din produse accizabile. În același timp, ponderea țigaretelor ilicite în zona cea mai afectată din România – zona de vest – a înregistrat o reducere substanțială, de la 42,1% în septembrie 2014, la 23,2 % în noiembrie 2014, conform datelor furnizate de studiul Novel. Această scădere a survenit și ca urmare a acordului încheiat între autoritățile vamale din România și Serbia, dar și a acțiunilor întreprinse în ultima perioadă de autorități. Este o demonstrație clară că fenomenul comerțului ilicit poate fi combătut prin eforturile corelate și susținute ale tuturor părților afectate de acest flagel transfrontalier, și salutăm pe această cale inițiativa ANAF și DGV de cooperare cu statele vecine pentru reducerea comerțului ilicit. 2014 a arătat că în industria tutunului este nevoie de coerență în materie de reglementare și taxare – în beneficiul pieței legale și al bugetului de stat – dar și de intervenția coordonată a structurilor de control pentru prevenirea și reducerea fenomenelor ilicite, până la asumarea unui obiectiv național în privința nivelului comerțului ilicit. Acesta se află, în acest moment, cu aproape 60% peste media înregistrată la nivelul statelor UE”, a declarat Sorana Mantho, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania și Bulgaria.
În opinia celor trei producători de tutun, în vederea reducerii pieței negre este necesară, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunilor de evaziune fiscală și de contrabandă cu țigarete, clarificarea situației la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria și Bulgaria, precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară în zona de competență a acestora (piețe, oboare, stații de metrou etc.). Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerțului ilegal cu produse din tutun și susțin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu țigarete. Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2013, industria tutunului a virat la buget peste 2,6 miliarde euro, reprezentând accize, TVA, taxe și contribuții.
