Invitatii la semicentenarul Unicului

Jubileul voleiului feminin la Piatra Neamț și-a consumat ziua dedicată serbării, la finalul săptămânii trecute. Ceea ce a făcut ca manifestarea să fie agreată, n-a fost fastul, ci prezentarea reală a evenimentelor de atunci. Una care s-a vrut corectă, cu respectarea trăirilor și emoțiilor, dar și a mentalității locuitorilor orașului Piatra Neamț, ce au privit, inițial, cu reticență formarea unei echipe de volei fete, de către antrenoarea Maria Săvinescu. Cu aproape 30 de minute înainte de ora anunțată pentru debutul întâlnirii Unicului cu istoria sa, la Teatrul Tineretului au început să apară invitații.

În acest interval, sala teatrului a fost ocupată până la ultimul loc, inclusiv la loje, care, de obicei nu sunt deschise publicului atunci când se joacă piese de teatru. Foste jucătoare, foști antrenori, rivale de ”moarte”, și foști susținători. Fetele de atunci, pe care bărbații, inițial, le-au trimis la cratiță, apoi le-au admirat și le-au aplaudat victoriile, doamnele de astăzi, s-au revăzut după ani de zile poate, multe având în brațe buchete de flori. Au muncit cot la cot, au suferit și s-au bucurat la fel când îmbrăcau tricourile clubului pietrean: Cristina Androhovici, Carmen Cuejdeanu, Xenia Ivanov, Maria Vasilică, Mihaela Herlea, Andreea Constantinescu și Raluca Constantinescu, Angelica Chivorchian, Laura Mastahac, Elena Zaharia, Mihaela Truță. Sunt numai unele dintre numele care, de-a lungul timpului, au scris istorie pentru culorile alb-albastre. N-au fost uitați oamenii care nu mai sunt, dar care au reprezentat ceva pentru culorile clubului: Raul Constantin Bobeanu, primul și unicul președinte de onoare al clubului, antrenorul Viorel Roșioru, sau jucătoarea Violet Barasa, iar lor li s-a acordat un minut de reculegere.

”Poveștile de aur” ale Unicului

Rând, pe rând au povestit evenimentele din cei 50 de ani de existență Vasile Ouatu, profesorul Dan Gavril, Constantin Săvinescu, Gheorghe Chivorchian și primarul Gheorghe Ștefan. Constantin Săvinescu, de exemplu, a povestit un fapt inedit: cum Maria, soția lui, cea care a pus bazele formării primei echipe de volei fete, a cumpărat două lozuri în plic, dintre care unul a fost câștigător, pentru a plăti masa jucătoarelor dintr-o deplasare. Dan Gavril, în schimb, a evocat primăvara anului 2002 când a acceptat oferta lui Vasile Ouatu de a prelua din mers Unicul, cu trei etape înainte de terminarea sezonului regulat, după ce Gyula Bartha se despărțise de echipa de fete. S-a întâmplat într-o zi de luni, iar două zile mai târziu Unicul trebuia să învingă Bacăul pentru a rămâne prima în clasament. Victoria a venit, iar colaborarea a continuat într-un ritm infernal pentru Dan Gavril. Antrenorul mergea la meciurile băieților dimineața, oriunde în țară, iar până după-amiaza ajungea în alt colț de țară pentru a fi antrenorul fetelor, cu care a ieșit campion în 2002, chiar într-o zi de mai. „A fost o nebunie curată încununată cu succes“, a povestit în film Dan Gavril. Poate, de aceea și Vasile Ouatu a mărturisit sincer, că la început nu i-a plăcut echipa, când a preluat-o, dar apoi a iubit-o ca pe a doua nevastă. Pentru că e frumoasă! (C.S.)

Articolul precedentStatutul Elevului – un pas mai aproape de aprobare
Articolul următorSportul nemțean în presă și arhive