La 12 iulie 1859, Alexandru Ioan Cuza a semnat Ordonanţa Domnească prin care a consfinţit naşterea statisticii oficiale româneşti. Acest act capătă semnificaţia unei năzuinţe de împlinire mult aşteptate, consacrând eforturile, tenacitatea, perseverenţa şi înţelepciunea slujitorilor care şi-au închinat vocaţia, inteligenţa şi talentul unei ştiinţe pe atunci la început de afirmare, dar care avea să se împlinească apoi ca unul dintre pilonii fundamentali ai societăţii româneşti. Dintre aceştia, se detaşează cu strălucire două mari personalităţi ale statisticii noastre naţionale, Dionisie Pop Marţian şi Ion Ionescu de la Brad, ei înscriindu-se deopotrivă în galeria de aur a marilor înaintaşi ai poporului român.
Dionisie Pop Marţian este cel care, conştientizând ca nimeni altul importanţa tinerei ştiinţe ce abia fusese recunoscută ca activitate oficială de stat în câteva dintre ţările europene avansate, a militat şi a acţionat neostoit pentru înfiinţarea, în cadrul noului stat modern ce se crease pe teritoriul de astăzi al României, prin unirea Ţării Româneşti şi a Moldovei, a unui Oficiu de statistică în fruntea căruia a şi fost numit prin decret domnesc în acelaşi an, 1859. Modelul său a fost continuat prin vreme de alţi economişti şi statisticieni de geniu care au făcut ca statistica românească să se plaseze printre cele cu cea mai îndelungată tradiţie din Europa şi din lume. Înzecindu-şi eforturile, ei au acţionat pentru a crea condiţiile ca statistica noastră să ţină pasul cu vremea, să servească cu cinste, abnegaţie, pricepere şi dăruire societatea românească, aşa cum se înfăţişa ea în diversele momente ale istoriei noastre naţionale. Faptele sunt lucrările realizate de statisticieni de-a lungul timpului.
Şi Dionisie Pop Marţian şi Ion Ionescu de la Brad aveau aceeaşi viziune privind principiile şi obiectivele statisticii, locul ei în sistemul instituţiilor publice şi misiunea ei în slujba programului social într-o Românie în care, pentru prima oară după secole de aşteptare, apăruseră condiţiile dezvoltării unitare şi dinamice, ca premisă de prosperitate pentru toţi cetăţenii ţării unite. În această vastă activitate, cei doi pionieri ai statisticii oficiale româneşti s-au completat, orizontul mai larg şi experienţa europeană caracteristică formaţiei ştiinţifice a lui Dionisie Pop Marţian întregindu-se fericit cu buna cunoaştere pe teren a realităţilor ţării, proprie lui Ion Ionescu de la Brad.
Este un indiciu preţios că, departe de a fi doar o „descoperire” a timpurilor noastre, vocaţia europeană a statisticii româneşti are rădăcini trainice, România independentă simţindu-şi în mod firesc rostul în angrenajul unei Europe ce încerca să se elibereze de fantomele despotismului şi împilării.
De atunci au trecut anii, devenirea istorică a ţării a continuat, cu avatarurile cunoscute dar, indiferent de perioadele faste sau mai puţin faste pe care le-a trăit societatea românească, statistica oficială a României a continuat să-şi îndeplinească şi să-şi întregească menirea; cu profesionalism, cu abnegaţie şi devoţiune, statisticianul român a fost totdeauna la datorie şi aşa este şi astăzi în contextul, mult mai complex, în care informaţia statistică a capătat un rol tot mai important în fundamentarea nu numai a politicilor de dezvoltare naţionale, ci şi în demersurile care privesc poziţionarea României în Uniunea Europeană şi în relaţiile sale cu întreaga lume.
În timp, statistica oficială românească şi-a demonstrat importanţa, contribuind an de an, prin datele şi informatiile furnizate întregului spectru de utilizatori, la fundamentarea tuturor deciziilor importante pentru viaţa economică şi socială a naţiunii, inclusiv, în ultimul deceniu, în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană şi susţinerea demersului de integrare deplină a ţării noastre în cadrul comunitar.
La 155 de ani de existenţă, statistica oficială românească se legitimează ca o instituţie robustă, cu o poziţie bine consolidată în cadrul instituţiilor publice ale ţării, partener respectat şi temeinic integrat în sistemul statistic european, cu o participare activă şi recunoscută la elaborarea şi implementarea tuturor reglementărilor şi programelor care guvernează domeniul statistic al Uniunii Europene.
De altfel, recunoaşterea locului şi rolului statisticii oficiale în sistemul institutional naţional a venit încă din anul 2002 când a fost instituită, prin HG nr. 592, Ziua Statisticianului – sărbătoarea de suflet a statisticienilor – serbată anual în a doua duminică a lunii iulie.
În anul 2014, acest eveniment survine într-un moment în care Institutul Naţional de Statistică
* a publicat rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, o acţiune de o complexitate şi dificultate deosebite şi, deopotrivă, esenţială pentru definirea, în perspectiva viitorului deceniu, a tuturor politicilor publice care privesc întreaga populaţie a ţării. A fost o probă de profesionalism şi dăruire pentru statisticienii Institutului Naţional de Statistică şi ai direcţiilor sale teritoriale, în măsură să consolideze, atât la nivel naţional, cât şi pe plan internaţional, buna reputaţie câştigată de statistica românească în cei 155 de ani de existenţă, prin efortul şi ştiinţa zecilor de generaţii de statisticieni care au slujit-o;
* a finalizat introducerea datelor din formularele Anchetei Structurale în Agricultură 2013 (ASA 2013), organizată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1166/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului, privind structura exploataţiilor agricole.
Pentru reuşita acestor cercetări, ca şi a celorlalte activităţi din acest an, statisticienii români le-au dedicat întregul lor profesionalism, demonstrând că sunt la înălţimea exigenţelor, tot mai mari, pe care le implică respectarea întru totul a standardelor comune ale statisticii europene.
Permanent, ca interes şi efort, se situează dezvoltarea sistemului de preluare online a datelor primare de la agenţii economici (portalul web), precum şi creşterea gradului de utilizare a informaţiilor culese din surse administrative în vederea fluidizării procesului statistic şi reducerea sarcinii de răspuns, precum şi îmbunătăţirea capabilităţii de comunicare cu tot ceea ce este înscris în perimetrul statistic ca furnizor, producător şi utilizator de date şi informaţii statistice.
Statistica oficială românească, aliniată celor mai moderne standarde și metodologii practicate în țările UE, este în măsură să asigure tuturor utilizatorilor, de la autorități pînă la simpli cetățeni, date și informații relevante și fiabile.
Acest moment ne oferă prilejul nouă, statisticienilor nemţeni, de a mulţumi furnizorilor de date statistice, colaboratorilor şi partenerilor instituţionali, beneficiarilor de date statistice şi tuturor celor care contribuie la dezvoltarea sistemului statistic naţional.
De asemenea, dorim să transmitem cele mai calde felicitări şi un sincer „La mulţi ani!” tuturor statisticienilor care, cu devotament şi profesionalism, au făcut din statistică o instituţie demnă de condiţia unei democraţii moderne!
