Azi se împlinesc 18 ani de la trecerea la cele veşnice a scriitorului Dumitru Almaş (pseudonimul literar al lui Dumitru Ailincăi), cel care se năştea la 19 octombrie 1908, în satul Negreşti, comuna Dobreni. A fost  prozator, publicist, istoric, autor de romane istorice şi biografii romanţate. După şcoala primară în satul natal, urmează Liceul „Petru Rareş” din Piatra Neamţ (1921-1928) şi Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, specialitatea istorie-geografie (1928-1933). Face un stagiu de redactor la ziarele „Zorile” şi „Lumea românească”, apoi este profesor la liceele din Siliştea şi Călăraşi (1938-1939), la Şcoala Normală şi Liceul „Petru Rareş” din Piatra Neamţ (1943-1949), conferenţiar (1949-1972) şi profesor (1972-1975) la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, la care rămâne profesor consultant şi după pensionare. Prorector al Universităţii Populare din Bucureşti (1985-1993), este profesor şi la Facultatea de Istorie a Universităţii „Spiru Haret” din acelaşi oraş (1990-1995). Membru în comitetul de conducere al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, iniţiază şi conduce, ca redactor-şef, revista „Magazin istoric” (1967-1969). Colaborează susţinut la reviste istorice şi literare, alcătuieşte manuale de istorie pentru diferite trepte de învăţământ. Debutează în 1938, cu nuvela Moartea colecţionarului de fluturi, în „Azi”, iar în 1939 publică o biografie romanţată, Miron Costin. A mai publicat romanele Acolo, în Filioara (1943), Ne cheamă primăvara (1946), Neculai Milescu Spătarul (1954), Alei, codrule fârtate (1956), Făclia s-a aprins (1957), Cetatea de pe stânca verde (1959), N. Bălcescu – revoluţionar (1959), Căderea Bastiliei (1959, Trandafirul roşu (1963), Fluieraşul şi alămâia (1962), Un om în furtună (1965), Eroi au fost, eroi sunt încă (1968), Fata de la Cozia (1966), Fraţii Buzeşti (Pahar de cale albă, 1971, Luceafărul de răsărit, 1975, Zborul a rămas, 1977), Diamantul negru (1971), Comoara Brâncovenilor (1977), Inorogul cel înţelept (1981), Voievodul fără teamă şi fără prihană (1984), Necunoscuta de la Suceviţa (1982). A fost consultant istoric la filmele Pintea (1976), Iancu Jianu, zapciul (1980) şi Iancu Jianu, haiducul (1981).

2 COMENTARII

  1. E bine că nu-i uităm pe cei care au plecat de pe aceste locuri şi care şi-au adus o contribuţie deosebită la dezvoltarea culturii române. Să nu uităm, însă, că încă mai trăia distinsul cărturar, când consiliul local Piatra-Neamţ (nu am greşit scriind cu literă mică!) a respins propunerea de a i se acorda titlul de Cetăţean de Onoare! Aşa intră “unii” în istorie, fie şi locală.

  2. F.bine ca ati scris cu litera mica consiliul local Piatra -Neamt,da,da..nu ati gresit stimate domn CONSTANTIN TOMSA.
    ”únii” nu vor intra nici in istoria locala.[ce doresc ”unii” este un vis ……!!!]

Comments are closed.