0:00

Mare noroc are Elena Udrea că românii n-o iau pe sus să-i arate cât de frumoasă e țara sluțită de ea. Nu e tocmai corect s-o faci integral responsabilă, că n-a acționat singură, dar dacă e setată și insistă, personalizând agresiv pretinsele ei realizări de ministru, e normal să-i amintești cu vehemență că nu ține figura. Pe măsură ce măsluirea realității întrece limitele obrăzniciei (electorale), se impune o reacție sănătoasă, promptă și pe măsură. Enervant este că primii așteptați să iasă la rampă, concurenții ei, se comportă de parcă ar avea trac sau s-ar teme de reflectoare, dacă nu cumva și-au uitat rolul. Nu-ți rămâne decât să-i încurajezi, eventual s-o faci pe sufleorul, mai ales când ești împăcat cu propria conștiință din poziția unuia care n-a cruțat-o pe favorita lui Băsescu.

Prezentarea de ieri a programului politic, săvârșită între ruinele fostei fabrici de țevi Republica din București, în sexi-salopetă, cu cască de protecție pe cap, se încadrează în linia spectacolelor electorale pregătite cu atenție. Antrenamentul ei, pentru a face față diversificării ipostazelor, a început cu ani în urmă astfel încât să pară naturală și pe cal, și sub parașută, și cu bundița-n spate. Șlefuirea Elenei Udrea a mers atât de departe încât, odată ce-și dă drumul la gură, e aproape convingătoare. Noroc că știm cu cine avem de-a face. Noroc de conținutul delirant al programului politic, fiindcă prezentarea era croită să înșele.

A relua acum adevăratul conținut al celor „peste 6.000 de proiecte care au dezvoltat România, comunitățile locale” aduce a recapitulare, ca la școală. E dovedit și arhicunoscut că sabotarea țării noastre, prin bugetele fără limită date pe mâna ei, a dezvoltat și consolidat  de fapt cunoscuta camarilă portocalie.

Foarte stăpână pe ea, a băgat pintenii în România frumoasă, spunând că țara „a avut o viziune doar în ultimii 10 ani, în care a fost condusă de Traian Băsescu”. Mare minune că nu i-a zis, direct, Noua Epocă de Aur. Efectele se văd în Neamț, cu precădere la Piatra Neamț. O parte din „contribuția” candidatei PMP tocmai ce-o obligase să treacă pe la DNA, în seara precedentă, ca martor într-o anchetă ce-l privește pe Gheorghe Ștefan. Declara la plecare că nu crede în coincidențe. Nici noi. De un timp încoace, urmele cam multor urzeli complicate duc în urbea de sub telegondolă. Temporal, sunt plasate în cele două cincinale de viziune, cu accent pe al doilea. Operațiuni dintre cele mai importante s-au desfășurat prin Compania Națională de Investiții, din subordinea Elenei Udrea. Este aceeași companie unde autoritățile locale pietrene încearcă acum să plaseze consolidarea dealului Cozla și reconstrucția halei din Piața Centrală. Dacă se-ntâmpla în 2010-2011, altfel se duceau negocierile. CNI era condusă de Ana Maria Topoliceanu, de loc din Piatra Neamț, fostă asociată în afaceri cu Udrea. S-o fi gândit ea, oare, și la asemenea coincidențe? Noi, da, că țin de frumusețea României.

Viorel COSMA

Articolul precedentFost poliţist, judecat pentru o evaziune “mică”
Articolul următorGingașa militărie din pod