La 8 martie 1975, Naţiunile Unite au celebrat pentru prima oară Ziua Internaţională a Femeii. Doi ani mai târziu, în 1977, Adunarea Generală ONU a adoptat rezoluţia prin care s-a decis ca o zi dedicată drepturilor femeii şi păcii în lume să fie serbată în toate ţările membre, la o dată aleasă de fiecare ţară în funcţie de propriile tradiţii istorice şi naţionale, ziua aleasă de cvasi-unanimitatea ţărilor a fost 8 martie.
În acest an „Ziua Internaţională a Femeii” se desfăşoară sub deviza „Egalitatea pentru femei înseamnă progresul pentru toate şi pentru toţi” şi a fost sărbătorită ieri la sediul ONU din New York, înaintea celei de a 58-a sesiunii a Comisiei pentru Condiţia Femeii care începe la 10 martie. Conform datelor ONU, populaţia lumii la 1 ianuarie 2013 era de cca 7,099 miliarde persoane, dintre care aproximativ jumătate femei (1000 femei la 1010 bărbaţi).
Datele furnizate de Institutul National de Statistică arată că populaţia rezidentă stabilă a României înregistrată la recensământul din octombrie 2011 a fost de 20.121,6 mii locuitori din care 9.788,6 mii bărbaţi (48,6%) şi 10.333,0 mii femei (51,4%). În comparaţie cu recensământul din 2002, populaţia a scazut cu aproximativ 1,6 milioane de persoane. Declinul demografic s-a produs intr-un ritm mediu anual de 0,76%.
În ceea ce priveşte structura populaţiei pe sexe, populaţia feminină continuă să fie predominantă, ponderea ei în totalul populaţiei crescând de la 50,8% (1992) la 51,4% (2011). Speranţa de viaţa la naştere a femeilor a fost, în anul 2012 de 77,86 ani ( 78,37 ani în urban şi 77,19 ani în rural), cu 7 ani mai mare decât valoarea înregistrată pentru bărbaţi (70,77 ani). Diminuarea populaţiei, înregistrată în cadrul recensământului din octombrie 2011, a influenţat valorile ratei natalitătii şi ratei mortalităţii.
Astfel, rata natalităţii recalculată a fost, în 2011, de 9,8 nascuţi-vii la 1.000 de locuitori. Rata totală a fertilităţii, adică numărul mediu de copii pe care i-ar aduce pe lume o femeie în condiţiile fertilitătii pe vârste din anul 2011 este de 1,46 copii la o femeie, deci sub valoarea care ar asigura simpla înlocuire în timp a generaţiilor (2,1 copii la o femeie).
Tinerele cupluri doresc copii mai puţini (unul de preferinţă) şi aduşi pe lume la o vârstă mai ridicată. Acestea au devenit regulile care guvernează comportamentul reproductiv al tânărului cuplu. Vârsta medie a mamei la naştere (27,8 ani) şi la prima naştere (26,2 ani) s-a menţinut în 2012 la acelaşi nivel ca în anul precedent.
Femeile din mediul rural au continuat să nască primul copil la o vârstă mai tânără (23,5 ani) comparativ cu cele din urban (29,0 ani). Valorile extreme pentru vârsta medie la prima naştere se situează între 29,5 ani (Bucureşti) şi 22 ani (Vaslui). Cea mai ridicată vârstă medie la toate naşterile s-a înregistrat în Bucureşti (30,5 ani), iar cea mai scăzută în Mehedinţi (25,1 ani). (I. HAGI-STAN; sursa: INS)
