Poate că n-o fi curând, la scara vieţii, pe-a fruntaşei liberale Renate Weber, ea dorindu-şi ca ziua alegerilor să fie una de sărbătoare, dar nici de parcă ar fi un vârf de sarcină a chinului naţional nu mai ţine. Chinul, sarcina şi vârful sunt tot mai evidente, mai apăsătoare. Politicienii, pe ranguri, ambiţii şi roluri, indiferent de vârstă şi de origine (de provenienţă, mai degrabă), au cam toţi aceleaşi apucături. Nu mai ştiu ce, cât şi de unde să pună în operă pentru victorie şi legitimitate. Se păzesc unii pe alţii să nu fure, să nu dea şpagă, să nu umble careva dinafară la oamenii din interior. Mare minune că nu au scos în stradă potere private de specialitate! O diferenţă perfect înşelătoare vine din partea celor care-i pun pe alţii să ducă greul treburilor curente. Nu încape îndoială, sunt la fel de murdari. Un soi de curăţenie ajunge să fie întruchipată de cei lipsiţi de resursele necesare pentru a intra în jocul mare şi de naivi.
Buna credinţă, buna intenţie – gângurite de la nivelul organizaţiilor de prunci politici – n-au dispărut iremediabil, dar încep să semene tot a chin, un fel de chin pe chin. Complexele şi respingerea vin de la sine. Puţinii politicieni cu autentică frică de Dumnezeu au descoperit şi implementează valorile unei discreţii personale, una suficient de sănătoasă. Nu riscă să intre în conflict cu sistemul căruia, fatalmente, îi aparţin, de unde îşi extrag mai binele personal. Rămâne însă conflictul cu sine, astfel născându-se complexul. Vin la rând oamenii eminamente cinstiţi, cu minte sănătoasă, vie. În varianta optimistă se zice că-s grosul poporului. Mulţi-puţini, nu contează astăzi – de la cei fermecător de simpli la elitele nealterate, ei semnalează că aleg să respingă chinul generator de vârfuri de sarcină. Buna credinţă, buna intenţie le sunt naturale, doar că ei, pur şi simplu, nu mai au chef să se irosească pe altarul public ori în contul costurilor practicilor democratice. Din partea lor, respingerea e cel puţin una dublă: şi faţă de intersectarea activă cu orice are iz de politică, şi faţă de ofertele electorale evaluate ca inacceptabile.
Duminică s-au adunat nişte voturi şi urmează a fi împărţite mandatele puse în joc. Orice vot fizic (nu procente) în plus faţă de ce estimau competitorii că vor strânge, pe baza schemelor cu reţele electorale, merită respect necondiţionat. Cum ar veni, astea-s chiar evadate din chin. Cu cifrele finale pe masă, vom vedea dacă şi ce mai este de discutat despre etapa de alegeri consumată. Chinul merge mai departe. Rânjeşte şi supravieţuieşte mai presus de rezultatul votului.
Viorel COSMA
