Ovidenia era și este o sărbătoare respectată de toți credincioșii creștin-ortodocși. În tradiția populară, această sărbătoare era ținută pentru ca oamenii să aibă vederea bună. Se aprindeau lumânări pentru morți și se dădea de pomană mâncare și haine. Țăranii de altădată credeau că nu este bine să se doarmă în noaptea dinspre Ovidenie. Se ardeau lumânări în casă de la amurg și până în zori. Nici focul nu trebuia să se stingă, pentru că cerul se deschide și coboară îngerii, care alungă duhurile rele. În această zi părinții trebuie să se roage Maicii Domnului pentru sănătatea copiilor lor, iar cei care și-au pierdut copiii să se roage să le dea alții. Este prima zi cu dezlegare la pește din Postul Crăciunului.
Intrarea Maicii Domnului în Biserică
Sfintele cărți bisericești istorisesc că Sfânta Ana, cea pururea pomenită, care mai toată viața ei a fost stearpă s-a inspirat din Cartea Sfântă cu privire la cele ce s-au petrecut cu cealaltă Ana (care nu putea avea copii), maica Prorocului Samuel. Astfel, Sfânta Ana s-a rugat Bunului Dumnezeu împreună cu bărbatul ei, Sfântul Ioachim, să le dăruiască un prunc. Acești doi sfinți soți au făgăduit lui Dumnezeu că, dacă le va împlini cererea, vor închina pruncul lui Dumnezeu. Așa s-a născut Sfânta Fecioară Maria, printr-un miracol, din doi părinți bătrâni și care nu putuseră o viață să aibă copii. La vârsta de trei ani, Sfânta Fecioară Maria a fost dusă de către părinții ei, la templu și încredințată preoților. Fecioara Maria a trăit acolo timp de doisprezece ani.
Ajunul Ovideniei
Cu siguranță străbunii noștri, respectiv conducătorii străbunilor erau mai credincioși decât noi! În ajunul Vovideniei, în Calendarul creștin-ortodox, este prăznuit Sfântul Grigorie Decapolitul, ale cărui sfinte moaște înmiresmează plaiurile vâlcene încă din 1498, prin osteneala banului Țării Românești, Barbu Craiovescu. (mai multe dspre această mare sărbătoare creștină și tradițiile legate de ea aici)
Credințe și superstiții de Vovidenie
Se spunea din bătrâni că este bine să nu se doarmă în noaptea dinspre Ovidenie. În casă să ardă lumânări de la amurg și până în zori. Nici focul nu trebuia să fie stins, pentru că cerul se deschide și coboară îngerii, care alungă duhurile rele.
Tradiția spunea că părinții trebuie să se roage, în această zi, Maicii Domnului pentru sănătatea copiilor lor, iar cei care și-au pierdut copiii se roagă să le dea alții.
În noaptea dinaintea acestei zile, la miezul-nopții, se rosteau descântece deasupra unui vas cu apă sfințită, lângă care se află și o lumânare aprinsă, apa fiind apoi păstrată cu grijă, pentru că devenea bună ca leac pentru bolile de ochi.
În această zi se aprindeau lumânări pentru cei decedați fără lumânare.
Este ziua Gădinețului șchiop, cel mai cumplit dintre Filipii care îi ocrotesc pe lupi, fiind bine să fie respectată, pentru a nu avea necazuri din partea acestor animale ale pădurii.
Este prima zi cu dezlegare la pește din Postul Crăciunului.
Dacă astăzi este vreme caldă, anul va fi bun, cu moină și numeroase zile călduroase.
Material preluat din mesagerulneamt.ro
