aleho
pietricica turism

fabrica lapteFermierii din România sunt îngrijoraţi de eliminarea cotelor de lapte la nivelul Uniunii Europene, relatează TVR 1. Sistemul introdus în anii ‘80 permitea fiecărei ţări din Uniunea Europeană să producă o cantitate maximă de lapte. De la 1 aprilie, însă, dispare această limită, iar fiecare va produce cât va dori. Fermierii români cred că vor rămâne cu laptele nevândut, pentru că piaţa din România va fi invadată de laptele ieftin din străinătate. În plus, producătorii europeni sunt gata să lase din preţ pentru că sunt afectaţi şi de embragoul impus de Rusia.

Fabricile româneşti de lactate se închid pe bandă rulantă. Anul trecut o treime au intrat în faliment sau au ajuns să fie vândute de bănci. Costurile de producţie, importurile mai ieftine din ţările Uniunii Europene, dar şi embargoul impus de Rusia au blocat în multe cazuri afacerile producătorilor de lactate şi crescătorilor de vite. Unii s-au salvat după ce au ales să îşi vândă marfa în magazine proprii, dar fermierii care primesc uneori şi sub un leu pe litrul de lapte sunt primii care au pierderi. Costurile mari de producţie şi importurile ieftine de materie primă şi produse finite din Uniunea Europeană au închis doar într-un singur an 50 dintre cele 183 de fabrici de lactate din România.

„Şi să nu uităm acest 24% TVA, care ne sufocă efectiv şi ne blochează cashflow-ul. În următorii ani, 2015-2016, vom mai rămâne decât 30-35 de fabrici”, a spus Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale din Industria Laptelui”.

Ca să nu aibă această soartă procesatorii caută soluţii.

“Reducerea costurilor, renegociere de contracte, desfacem prin propriile magazine a 80% din producţia proprie şi atunci e o presiune, o gestiune mai dificilă, dar preferăm să o ducem”, a declarat Ionela Marţian, administrator fabrică de lactate.

Şi nu în ultimul rând, preţuri mai mici pentru laptele cumpărat de la producători. Dacă la poarta fermei preţul de livrare abia depăşeşte un leu pe litru, la ieşirea din fabrică laptele costă dublu. Iar la raft, aproape încă o dată pe-atât. Cea mai mare pondere o are însă taxa pe valoare adăugată, de 24%. Aşa se explică şi de ce materia primă şi lactatele importate din Uniunea Europeană sunt mai ieftine. În Germania, de exemplu, TVA este de 7%, în Polonia 5%. Iar în Marea Britanie 0. În plus, în aceste ţări, investiţiile s-au amortizat demult. Iar subvenţiile pentru sectorul laptelui au fost mai mari decât cele negociate de România la momentul aderării. La noi, în schimb, ani la rând, investiţiile s-au făcut haotic. Iar acum se plăteşte preţul, spun procesatorii.

“Greşeala a fost  în 2007… S-au făcut vreo 200 de fabrici atunci, numai că ele au fost amplasate în zone unde nu aveau efective de animale. O fabrică ajungea atunci până la 2 milioane de euro, acum băncile le vând cu 40-50% din valoare”, a mai spus Dorin Cojocaru.

Şi mai greu va fi din aprilie, când Comisia Europeană va renunţa la cotele de lapte alocate până acum fiecărui stat-membru. Producătorii se tem că fără sprijin de la stat vor fi răpuşi de importuri.

“Este una din priorităţile anului 2015 pentru noi: una din soluţiile pe care le-am găsit este aceea de a veni cu o subvenţie mult mai mare pentru crescătorii de vaci pentru lapte”, a spus minsitrul Agriculturii, Daniel Constantin, invitat în emisiunea “Viaţa satului”.

Crescătorii de vaci au primit anul trecut subvenţii de 455 de lei pe cap de animal şi 92 de lei pentru tona de lapte livrat la procesare.