„Poezia i-a fost aripa de sprijin, i-a fost cerul numai bun de hălăduit, i-a fost lumea îmblânzită, umanizată, prietenoasă. Ca să treacă un pas mai departe, Radu Dănăilă a pus un vers în faţă şi a păşit. Cu gândul”, notează scriitorul Adrian Alui Gheorghe.
„Sunt mai tăcut decât o stea/Şi mai adânc decât lumina,/Mereu îmi caut liniştea/Împodobind cu flori grădina.//Alerg pe marginea de cer/Îmi cer iertare de la lună/Aş vrea şi ţie să-ţi ofer/Eterna rază din cunună” – Radu Dănăilă. (M. CONSTANTINESCU)