Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este zi de post negru în care nu se mănâncă nimic, se bea doar apă. Tradiția interzice îndeosebi urzicile cu care a fost bătut Isus de către soldații romani și oțetul cu care i-au udat buzele în loc să-i dea apă.
Creștinii merg la biserică pentru a se închina și a trece pe sub Sfântul Epitaf sau Sfântul Aer. Acesta este un obiect bisericesc de cult de formă dreptunghiulară pe care este imprimată sau pictată icoana înmormântării Mântuitorului. Sfântul Epitaf se așează în mijlocul bisericii pe o masă mai înaltă. Credincioşii sărută Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfântul Epitaf şi trec de trei ori pe sub masa pe care este aşezat, simbolizând, astfel, trecerea prin mormânt a Mântuitorului, care S-a coborât în iad pentru a elibera sufletele drepţilor. La sfârșitul slujbei, Sfântul Aer este purtat pe sus de credincioși și cu el se înconjoară biserica, simbol al înmormântării Domnului, după care este așezat pe masa din altar unde va rămâne până la Înălțare. Punerea Sfântului Aer pe Altar reprezintă în credința creștină punerea trupului Mântuitorului în mormânt.
La sfârșitul slujbei preotul împarte florile aduse de femei la biserică care sunt considerate de leac. După slujbă, credincioși merg la mormintele celor dragi pentru a le aprinde lumânări și a-i plânge.
Se spune că ploaia în Vinerea Mare semnifică un an roditor, iar lipsa acesteia un an secetos. În unele sate se mai păstrează tradiția scăldatului în apă rece de trei ori pentru a fi sănătos tot anul.
Casa se tămâiază pentru a ține departe duhurile rele și insectele, în unele regiuni se tămâiază și pomii pentru a fi feriți de insecte și boli și a fi roditori.
În Vinerea Patimilor nu se spală rufe și nu se sacrifică animale.
“Vinerea Patimilor sau Vinerea Mare e ziua în care Hristos, arestat fiind, a fost dus la guvernatorul roman Pilat din Pont. Acesta L-a trimis la Caiafa. Sub pretextul că iudeii nu au voie să ucidă, acesta L-a retrimis la Pilat. Evreii, întărâtați de mai-marii lor, au cerut să fie rastignit, iar Iisus a pornit, cu cununa de spini pe cap și Crucea în spate, pe drumul Golgotei. La ieșirea din cetate, Domnul a căzut sub povara crucii.
Atunci, ostașii l-au silit pe Simon Cirineul să-i duca Crucea. O femeie pe nume Veronica i-a dat o năframă albă cu care și-a șters fața și astfel s-a imprimat pe aceasta chipul Domnului Iisus Hristos, așa cum se găsește astăzi pictat în biserici. După Scriptură, ostașii romani L-au răstignit pe Iisus Hristos, “la ceasul al treilea”, adică dimineața, la ora 9.00, iar “pe la ceasul al nouălea (pe la ora 15.00) a strigat cu glas tare, cutremurător: “Eli, Eli, Eli, lama sabactani?” – “Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?”. “Părinte, în mâinile Tale încredințez duhul Meu. Și acestea zicând, și-a dat Duhul.” Până la Înviere nu mai bat clopotele. În seara acesta, creștinii ortodocși merg la Biserica să asculte prohodul și să ia parte la Înmormântarea Domnului.
Credincioșii trebuie să îngenuncheze de trei ori în fața Sfantului Epitaf (o țesătură pe care este înfățișată Așezarea Mântuitorului în Sfântul Mormânt), să sărute Sfânta Evanghelie și icoana Mântuitorului. La sfârșitul slujbei, preotul înconjoară împreună cu toți credincioșii biserica de trei ori, în dangăt de clopot. Este ultima oară când mai sună clopotele până în clipa Învierii Domnului. Se ține post negru și nu se aprinde focul. (Sursa: crestinortodox.ro)
