Vineri, 27 decembrie 2019, în organizarea Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, va avea loc o nouă ediţie a tradiţionalului Festival de datini şi obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare”. A cincizeci şi una! Aşa cum se întâmplă de mulţi ani, străzile din centrul municipiului Piatra-Neamţ vor fi luate cu asalt de colindători, urători, mascaţi, urşi, capre, cerbi, aparţinând alaiurilor din toate colţurile judeţului, ba şi din judeţele megieşe: Suceava, Botoşani, Iaşi şi Bacău. Plus un grup invitat din Republica Moldova.
Aşadar, vineri, începând cu ora 16:00, pe traseul devenit tradiţional (Teatrul Tineretului – Casa de Cultură – Muzeul de Istorie – Hotel „Ceahlău” – Teatrul Tineretului) va avea loc parada formaţiilor participante: Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, „Urşii” din Comăneşti (Bacău), „Capra de la Dolhasca” (Dolhasca, Suceava), Ansamblul „Grâuşorul” din Hăneşti (Botoşani), Alaiul de la Cepleniţa (Iaşi), Alaiul de datini şi obiceiuri de iarnă de la Timişeşti (Neamţ), Alaiul Pluguşorului şi „Sumănarii” (Trifeşti, Neamţ), Alaiul căiuţilor din Mărgineni (Neamţ), Alaiul de datini şi obiceiuri de la Oglinzi-Răuceşti (Neamţ), „Arnăuţii” din Bălţăteşti (Neamţ), iar din Republica Moldova, Ansamblul „Sălcioara”. Parada formaţiilor va fi urmată de un spectacol maraton (ora 17:00), la scena de pe platoul Curţii Domneşti urmând să poposească fiecare alai, care să prezinte momentele cele mai reprezentative zonei din care provine. Ca şi în precedenţii trei ani, şi ediţia anului 2019 a Festivalului de datini şi obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare” este parte integrantă a amplului proiect cultural artistic Târgul de Crăciun la Neamţ.
***************
Ansamblul Sălcioara – Republica Moldova
Ansamblul ,,Sălcioara” este din satul Şerpeni, Raionul Anenii Noi, Republica Moldova. Grupul reprezintă zona etnofolclorică centrală a Republicii Moldova. Ansamblul Sălcioara are un stagiu bogat de activitate. Este participant la multiple concursuri republicane, raionale si locale. În anul 2018, în Republica Moldova, au participat la festivalul Florile dalbe, la Festivalul republican Osonale Domnului. În România a participat la festivalul „Rapsodia triscaşilor, Bistrita Năsăud. Repertoriul invitaților din Republica Moldova: Colinde, „O, Marie”, „Asta-i seara de Crăciun”, Uratură, Jocul Ursului, Sorcova. Conducătorul grupului este Liubovi Troncan.
Ansamblul „Grâuşorul” din Hăneşti (Botoşani)
Este un grup care funcţionează pe lângă primăria comunei Hăneşti din judeţul Botoşani, fiind coordonat artistic de către Mihai Crap. Partea cea mai apreciată a repertoriului a ansamblului „Grâuşorul” este jocul căpriţei şi momentul care aparţine colindătorilor. În urma participărilor sale la festivalurile de datini şi obiceiuri de iarnă, grupul botoşenean a cucerit Trofeul acordat de organizatorii de la Sighetul Marmaţiei (Maramureş), Cumpăna (Constanţa), Braşov, Ploieşti şi Botoşani.
Alaiul Pluguşorului de la Trifeşti
Un director de cămin cultural mândru de formaţia sa este doamna Elena Vasilica Casămândră. Domnia sa ne povesteşte o istorie culturală: “în anul 1971, descoperind frumuseţea sumanelor ţinute în lăzile de zestre, învăţătorul Dumitru Stoean a avut iniţiativa organizării unei formaţii care să reprezinte comuna Trifeşti la una dintre primele ediţii, cea din 1972, ale Alaiului de Obiceiuri şi Tradiţii de Anul Nou.” Uimite de autenticitatea şi de frumuseţea costumelor, dar şi de calitatea programului artistic arătat, „peste un an, în 1973, formaţia noastră a fost invitată la Televiziunea Română. Tot atunci şi tot la Bucureşti, «Sumănarii» noştri au luat Locul I pe ţară! Au urmat participări numeroase peste tot în ţară, cele mai importante premii fiind cucerite la Iaşi (1991), Constanţa, Sfântu Gheorghe (Covasna), Alba Iulia. Formaţia a susţinit spectacole şi la Muzeul Satului din Bucureşti, pentru ca apoi faima sa să o ajute să treacă şi frontierele, ajungând la Căuşeni sau la Chişinău, în Republica Moldova. Grupul nostru cuprinde douăzeci de urători de vârste care se întind pe parcursul a trei generaţii. Ei poartă sumane care au peste o sută de ani vechime, pot spune chiar unice în ţară, confecţionate de un singur om, meşterul Habagiu, cel care, din păcate, n-a lăsat nimănui moştenire secretul meşteşugului său. Sumanele sunt ţesute din lână bătută, sunt cusute manual cu şnur tot din lână. Din recuzita grupului nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele, zurgălăii, cârâitoarea, fluierul, şi cornul de vânătoare. Până acum zece ani aveam şi un plug tras de boi.” Cei din Trifeşti vor sosi la Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Iarnă „Steaua Sus Răsare” cu un alai de urători care, aşa cum ne-a descris doamna Casămândră, vor ura (de bine!), pornind de la tradiţionalul Pluguşor.
„Sumanarii” din Trifeşti, judeţul Neamţ
Formaţia “Sumanarii” din Trifeşti s-a înfiinţat în 1971, atunci când, descoperind frumuseţea sumanelor ţinute în lăzile de zestre ale bătrânilor satului, învăţătorul Dumitru Stoean a avut iniţiativa organizării unei formaţii care să reprezinte comuna Trifeşti la una dintre primele ediţii, cea din 1972, ale Festivalului de Datini şi Obiceiuri de la Piatra-Neamţ. Autenticitatea şi frumuseţea costumelor din Trifeşti i-au impresionat pe cei de la Televiziunea Română, acolo unde „Sumanarii” au fost invitaţi în 1973. Au urmat participări la festivaluri de la Iaşi, Constanţa, Sf. Gheorghe, Alba Iulia, spectacole la „Muzeul Ţăranului” din Bucureşti sau în Republica Moldova. Grupul este format din douăzeci de urători de vârste care se întind pe parcursul a trei generaţii. Aceştia poartă sumane care au peste o sută de ani vechime, confecţionate de meşterul Habagiu, cel care, din păcate, n-a lăsat nimănui moştenire secretul meşteşugului său, ceea ce face cu atât mai preţioasă costumaţia urătorilor. Sumanele sunt ţesute din lână bătută şi sunt cusute manual cu şnur tot din lână. Din recuzita grupului coordonat de Elena Vasilica Casămândră nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele, zurgălăii, cârâitoarea, fluierul, şi cornul de vânătoare.
„Arnăuţii” din Bălţăteşti
Formaţia a fost înfiinţată în anul 2004. A participat an de an la Festivalurile de datini şi obiceiuri de iarnă de la Piatra-Neamţ, Roman şi Târgu Neamţ. Prestaţia artistică a „Arnăuţilor” a făcut ca trupa din Bălţăteşti să obţină Diplome de Excelenţă şi multe locuri I la competiţiile de gen din judeţ. Jocul Arnăuţilor este specific zonei Valea Seacă din comuna Bălţăteşti. Membrii componenţi ai formaţiei sunt de loc din cele trei sate componente ale comunei – Valea Seacă, Valea Arini şi Bălţăteşti. Costumaţia Arnăuţilor este viu colorată, compusă din bluze din lâniţă de culoare roşie, ornate cu mărgele de diferite culori, fiind dispuse sub formă de inimioară, atât pe piept, cât şi pe spate. Fusta este confecţionată din pânză albă, ornată cu motiv naţional de culoare neagră, iar ca brâu, peste fustă, se poartă panglici de mătase viu colorate. Iţarii sunt din pânză albă, obielele din lâniţă, tot albă. Pe cap se poartă o căciulă de culoare brumărie din piele de miel, fiind ornată cu mărgele viu colorate, sub forma unui brâu. Formţia se compune din trei gradaţi, un harap şi şase arnăuţi. Jocurile Arnăuţilor sunt interpretate de către trei instrumentişti – un toboşar, un acordeonist şi un saxofonist. Programul pregătit pentru evenimentul din această an are în vedere două momente de teatru focloric: Jocul Arnăuţilor, precum şi Înţelegerea dintre Arnăuţi şi Împărat.
Alaiul Căiuţilor de la Mărgineni (Neamţ)
Venind din vechime şi păstrat de generaţii întregi, care i-au conservat originalitatea până astăzi. jocul căiuţilor reprezintă cartea de vizită a obicieiurilor de Anul Nou. Din suita de obiceiuri strămoşeşti, specifice răspântiei dintre ani, acesta se detaşează prin ţinută etnofolclorică şi originalitate. Formaţia de căiuţi are în componenţa tineri cu vârstă cuprinsă între 15 şi 20 ani. Cel mai adesea, jucătorii de căiuţi sunt echipaţi cu capete de cal lucrate din lemn şi îmbrăcate cu pânză roşie, la care sunt adăugate şi alte elemente ornamentale (oglinzi, peteală, canafi, panglici). Pentru a fi purtat în timpul jocului, capul de cal este fixat înt-un suport de lemn acoperit cu o fustă din material de lână (ţol de macat) şi îmbrăcat cu prosoape cusute de mână. Tinerii care joacă căiuţii se desfăşoară liniar, faţă în faţă, conduşi de un căpitan. Jocul căiuţilor din Mărgineni face parte din ansamblul folcloric “Muguraşii Mărginenilor”. În această formulă a participat zilele trecute la Festivalul de colinde de la Covasna, acolo unde a obţinut locul I. Remarcabile au fost şi prestaţiile din cadrul Festivalulrilor de colinde de la Tazlău (decembrie 2011), Roznov, Ceahlău (decembrie 2012).
Alaiul de datini şi obiceiuri din comuna Răuceşti, judeţul Neamţ
Datinile şi obiceiurile cu caracter ludic sunt încă extrem de bine reprezentate în folclorul din comuna Răuceşti. Analizate prin prisma fenomenului folcloric, alaiurile de datini şi obiceiuri din satul Oglinzi, dovedesc o vechime ce se pierde în primele manifestări rituale caracterizate prin sincretismul expresiei – joc, text, cântec. Ceea ce este de remarcat, ca o caracteristică definitorie a acestor manifestări în satul Oglinzi, este larga lor răspândire şi buna conservare a materialului folcloric. Acest lucru dovedeşte că fenomenul de creaţie a funcţionat şi probabil funcţionează şi în prezent. Aşa se poate explica existenţa diverselor tipuri de capră – capră tânără, capră bătrână. Mesajul ritual iniţial rămâne acelaşi, schimbându-se doar forma de transpunere artistică. Jocul caprei de Anul Nou comportă anumite particularităţi : Capra bătrână din Oglinzi este formată din tineri cu măşti de moşnegi care strigă la capră şi este originală prin folosirea cârjelor contorsionate. Formaţia din Răuceşti este coordonată de profesorul Gheorghe Smău.
Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ
Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, organizatorul Festivalului de Datini şi Obiceiuri de Iarnă „Steaua Sus Răsare”, va fi reprezentată în festival de Ansamblul „Floricică de la munte”. Înfiinţat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte” s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională românească. De patru decenii, ansamblul nemţean cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor, cântecelor şi a costumelor populare româneşti. În palmaresul ansamblului se află distincţii obţinute la manifestări prestigioase din întreaga Europă: Festivalul Internaţional de Folclor de la Reims (Franţa), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), Festivalurile de la Zavet şi Lovec (Bulgaria), Festivalul de Folclor de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internaţional de Folclor de la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franţa), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia, Italia), Festivalul Internaţional „Olympus” (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia). Parte componentă a instituţiei, Ansamblul „Floricică de la munte” este cel care transpune în scenă folclorul literar şi coregrafic al zonei. Astfel, creaţii cum sunt „Balada lui Pantelimon” sau cea a lui Mihai Florea – Haiducul, dramele „Bujorul” ori „Arnăuţii”, au o largă circulaţie în Neamţ.
