Doi specialiști de marcă în istoria comunismului vor fi prezenți la Piatra-Neamț și vor participa la o masa rotundă cu tema «”A trăi în adevăr”. 40 de ani de la primele gesturi de disidenţă în România comunistă (1977)». Manifestarea va avea loc miercuri, 5 aprilie, începând cu ora 13:00, la Muzeul de Istorie și Arheologie.
„Invitaţii instituţiei noastre vor fi istoricii Ana Maria Cătănuş şi Igor Caşu, recunoscuţi pe plan naţional şi internaţional pentru activitatea lor ştiinţifică în domeniul cercetării istoriei comunismului”, a precizat dr. Mihaela Cristina Verzea, din cadrul Complexului Muzeal Judeţean (CMJ) Neamț.
„Ana Maria Cătănuş este doctor în istorie, Institutul de Istorie «Nicolae Iorga», Academia Română (februarie 2012). Teza de doctorat, «Forme de disidenţă în spaţiul sovietic şi est european în anii ’70-’80. Cazul românesc», a fost premiată în decembrie anul trecut de Academia Română cu premiul «Nicolae Bălcescu». În prezent, este cercetător ştiinţific în cadrul Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Academia Română. Igor Caşu este licenţiat al Facultăţii de Istorie a Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, doctor în istorie cu o teză despre «Politica naţională din Moldova sovietică, 1944-1989». În prezent este profesor şi director al Centrului de Studiere a Totalitarismului din cadrul Facultații de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova”.
În anul 1977, scriitorul Paul Goma și-a declarat adeziunea la mișcarea intelectualilor cehi Charta 77, autoproclamată „o asociaţie liberă, informală şi deschisă a oamenilor cu opinii, credinţe şi profesiuni diferite, uniţi de dorinţa de a milita individual şi colectiv pentru respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor individuale”. „Gestul scriitorului nu a rămas singular, el reuşind să atragă de partea sa mai mulţi semnatari. Reacţia autorităţilor a constat în descurajarea protestatarilor, prin acordarea permisiunii de emigrare, dar şi prin adoptarea unor măsuri de presiune, retrogradarea din funcţii, punerea «elementelor ostile» în discuţia colectivelor de muncă sau încadrarea într-o «muncă utilă». S-au înregistrat şi cazuri de represiune violentă, aşa cum a fost cel al muncitorului Vasile Paraschiv, care a fost răpit de Securitate, torturat, internat în azile psihiatrice”, a completat dr. Mihaela Verzea. (C.M.)
