Ajunul Bobotezei era și ar trebui să fie zi de post negru. Străbunicii noștri spuneau că acela care va putea ține post negru în Ajunul Bobotezei va putea alunga ploile peste măsură și grindina. Tot în această zi, fetele mari își meneau postul, pentru a se căsători cu bărbați buni și frumoși.
Sf. Teofan Zăvorâtul despre Botezul Domnului cu Apă
„Botezul Domnului se mai numește și Dumnezeiasca Arătare, întrucât, cu acest prilej, S-a arătat în chip văzut singurul Dumnezeu Adevărat, Cel în Treime închinat: Dumnezeu-Tatăl prin glasul din cer, Dumnezeu-Fiul-Cel Întrupat – prin botez, Dumnezeu-Duhul Sfânt – prin pogorârea asupra Celui Botezat.
Aici se arată și taina legăturilor dintre ipostasurile Sfintei Treimi: Dumnezeu-Duhul Sfînt de la Tatăl purcede și întru Fiul Se odihnește, dar nu purcede din El.
Se mai arată aici și ca iconomia Întrupării pentru a noastră mântuire a fost săvîrșită de Dumnezeu-Fiul cu împreună-lucrarea Duhului Sfânt și a lui Dumnezeu-Tatăl.”
Sfințirea tuturor apelor sau Boboteaza
Preotul sfințește casele cu apa care a fost sfințită – Agheasma Mare în dimineața aceea, după Liturghie. Oamenii țin post negru până ce vine preotul și beau din această apă sfințită.
Preotul este precedat de copii îmbrăcați în cămăși albe, sunând din clopoței și deschizând calea preotului. Copii strigă ”Kira Leisa”, adică pronunțarea românească a grecescului ”Kyrie Eleison” (”Doamne miluiește”). Pe lângă Troparul Bobotezei, copii cântă colinde speciale, care descriu minunea petrecută la Iordan (Botezul lui Iisus).
În ziua de Bobotează, după Liturghie, preotul împreună cu enoriașii fac o procesiune spre un lac, râu sau izvor, pentru slujba Sfințirii Apelor.
Când Troparul Bobotezei începe, vânătorii și pădurarii satului împușcă peste ape, ca să alunge duhurile necurate.
Se crede că, în ziua aceasta, toate apele pământului sunt sfințite. Din acest motiv, femeile nu spală rufe pentru următoarele opt zile, până la sfârșitul praznicului.
Cum tratau bunicii noștri apa sfințită
Ziua de Bobotează era închinată purificării mediului înconjurător, în special a apelor, de forțe malefice. În această zi, toți românii mergeau/ merg la biserică pentru a lua apă sfințită. Se spune că apa sfințită din ziua de Bobotează are puteri miraculoase, astfel că nu se strică niciodată.
Apele rămân sfințite timp de două până la șase săptămâni, timp în care gospodinele nu spală rufe în apă curgătoare.
Cu apa sfințită se stropesc vitele și nutrețul lor, apoi fiecare gospodar bea câte puțin, pe nemâncate, pentru a-și curăța și sfinți sufletul.
Tradițiile tinerelor fete
În noaptea de Bobotează, tinerele fete își visează ursitul. Ele își leagă pe inelar un fir roșu de mătase și o bucățică de busuioc. Busuioc se pune și sub pernă.
Fetele care cad pe gheață în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an.
iordanit.
Material preluat din Mesagerul de Neamț
