Cel puţin 8 branduri româneşti celebre din judeţele Regiunii de Nord-Est (RNE) au reuşit să se claseze în „Top 100 cele mai puternice branduri româneşti” realizat de portalul www.revistabiz.ro. Patru dintre acestea (Dorna, Dedeman, Altex şi La Dorna) se află în sfertul fruntaş al topului. Topul integral:
Câte o scurtă prezentare a celor 8 branduri româneşti de top din Regiunea de Nord-Est, preluate de pe portalurile fiecărei firme în parte:
DORNA (locul 10 – SUCEAVA)
„La 15 kilometri de Vatra Dornei, în satul Poiana Negri, gigantul Coca-Cola HBC şi-a stabilit cartierul general al producţiei de apă minerală – fabrica Dorna, unde 200 de angajaţi şi 4 linii de producţie pot livra într-o oră peste 100.000 de sticle, pe care stau scrise branduri precum Dorna, Izvorul Alb sau Poiana Negri”.
DEDEMAN (locul 16 – BACĂU)
„Dedeman este afacerea de succes a doi antreprenori români care, începând cu anul 1992, au dezvoltat lanţul de retail (45 de magazine) cu materiale de construcţii şi pentru amenajări interioare, de tip Do-It-Yourself, destinat celor ce doresc să îşi construiască şi să-şi amenajeze căminul”.
ALTEX (locul 25 – NEAMŢ)
„Altex, brandul care a influenţat industria de retail din România, a fost înfiinţat în 1992, la Piatra Neamţ. Primul magazin Altex a fost deschis în 1993 la Piatra Neamţ. Rezultatele înregistrate au determinat decizia de a construi lanţul de magazine care va ajunge liderul pieţei româneşti de retail”.
LA DORNA (locul 27 – SUCEAVA)
„Încă din 1998 brandul LaDORNA se bucură de reputaţie si recunoaştere pe piaţa internă şi internaţională. Când sunt întrebaţi de LaDORNA, prima reacţie a oamenilor este aceea de a vorbi despre încredere, despre calitatea produselor noastre şi zona curată din Vatra Dornei, locul în care este produs laptele LaDORNA”.
BUCOVINA (locul 58 – SUCEAVA)
„Rio Bucovina, companie cu capital 100% privat, a fost înfiinţată în anul 2006 şi are peste 600 de angajaţi. Fabrica Rio Bucovina din Vatra Dornei funcţionează cu 4 linii de producţie, capacitatea totală fiind de 36.000 flacoane pe oră. Aici se procesează şi se îmbuteliază apă minerală naturală Bucovina captată din sursele C7-Secu şi F2-Roşu”.
COTNARI (locul 65 – IAŞI)
„Primele mențiuni istorice ale podgoriei de la Cotnari datează din secolul al XVIII-lea. Nicolaie Costin scrie că viile Cotnarilor erau cunoscute înainte de întemeierea Moldovei, la 1359, iar A. D. Xenopol menționează existența viilor de aici la 1288. Radu Rosetti merge mai departe și menționează podgoria la 1250. O dată cu începutul secolului al XV-lea relatările despre podgoria de la Cotnari devin substanțiale, din perioada domniilor lui Petru al II-lea (1444-1449), Ștefan Cel Mare (1457-1504) și Despot-Vodă (1561-1563), când podgoria a atins o cotă maximă atât prin mărimea ariei cultivate cu viță de vie, cât și prin calitatea vinului obținut. Primele evidențe cu privire la suprafața de vie pe totalul podgoriei datează din 1830 când 500 de pogoane din cele 720 de la Cotnari aparțineau localnicilor”.
AGRICOLA (locul 66 – BACĂU)
„Primele înscrisuri ale existenţei AGRICOLA pe meleagurile noastre le avem de la 1957. Acum mai bine de 57 de ani o mână de fermieri pricepuţi, cu respect pentru tradiţia de peste un secol a băcăuanilor în creșterea animalelor și păsărilor, a înfiinţat o gospodărie agricolă pe care aveau să o chivernisească vreme îndelungată, cu dăruire şi prisosinţă, mai multe generații”.
PAMBAC (locul 84 – BACĂU)
„Tradiţia morăritului industral din oraşul Bacău datează din 1894 când H. Schreiner a construit în perimetrul actual al centrului urbei o moară de măcinat grâu. Doi ani mai târziu moara a fost vândută lui H. Calmanovici, care a făcut-o celebră în zonă sub numele de „Moara Calmanovici”. Moara a funcţionat fără oprire până în 1926, când a fost distrusă într-un incendiu. Între 1926 – 1927, moara a fost reconstruită după planuri moderne în epocă. La redeschidere a primit şi un nume nou: „Moara Calmanovici şi fiii”. În 1948, moara a fost naţionalizată sub numele de „Moara Aurora”. Istoria celei mai vechi mori din Bacău s-a sfârşit în anul 2004, când din cauza degradării avansate a clădirii, moara a fost dărâmată”. (M. CONSTANTINESCU)
