În afacerea „Mircea Băsescu – Bercea Mondial”, revenirea publicului larg cu picioarele pe pământ s-a produs repede, neașteptat de repede. S-a dovedit că nu demisia președintelui este importantă, și nici cătușele puse fratelui său. Operațiunea declanșată de Antena 3 s-a bazat prea mult pe credibilitatea unor interlopi „de culoare” și au greșit. Președintele s-a grăbit să dezavueze anuturajul prost al fratelui, după care a invitat instituțiile statului să-și facă datoria. Că invitația a sunat a permisiune nu are absolut nicio importanță. Și fără permisiune erau… condamnate să acționeze sau să justifice inacțiunea. Probabil că dețin probe mai serioase decât acele fragmentele neconvingătoare de înregistrări video. Vinovăția rămâne de demonstrat. Tristețea și liniștea pogorâte asupra exaltaților sunt depline.
Instituțiile statutului, cum li se spune generic, sunt supuse acum unui test de credibilitate și maturitate hotărâtor, cu bătaie lungă. Nu s-a deschis o Cutie a Pandorei în versiune mioritică – pur și simplu a început să curgă mizerie consistentă din sacul cu secrete păzit de ani de zile, în văzul lumii, de conducători, instituții și autorități. E monstruos ce iese de-acolo. Dar nu-i o premieră. E suficient să ne amintim câte a avut de pătimit Emil Constantinescu din cauza fiului său ori pe urma presupusei legături cu o actriță ce-avea să fie expediată din România în mare viteză. Faza e că atunci televiziunile/televizuinile particulare abia se nășteau. Impactul lor era un proiect de viitor. Tot ca proiecte de viitor contau NATO și Uniunea Europeană. Impactul, structurile euroatlantice și continentale au devenit realități. Presiunea exercitată din exterior prin DNA, DIICOT și ANI e aproape oficială, pentru a nu mai vorbi despre grija (discutabilă) față de independența actului de justiție. Testul de credibilitate și maturitate, cum a încercat să sublinieze premierul Victor Ponta, se extinde inclusiv asupra oamenilor politici, ceea ce-i nu o problemă, ci un ditamai handicapul pentru neam și țară. Ceva trebuie să se întâmple, un lanț trebuie să se rupă. Ocazia e, cum s-ar spune, magnifică.
Valoarea ocaziei e întărită de public, de români. Revenirea pe pământ, replierea în fața intoxicărilor, diversiunilor și manipulării dovedesc o resursă de maturitate nesperată, cu adevărat provocatoare. Invocarea apocaliptică a celor 7.403.836 de cetățeni care au votat, în 2012, în favoarea suspendării președintelui Băsescu, în sensul legitimării oricăror excese pe seama lor, nu mai funcționează. Penibilii sociologi și analiști de serviciu la televizuini vor nega această situație sau o vor minimaliza. Doar nu-s nebuni să-și ia singuri pâinea de la gură de dragul realității. Azi, realitatea românească e un pic mai drăguță, mai promițătoare.
Viorel COSMA
