Pe 7 septembrie, Tereza Gogu, unul din artiştii plastici nemţeni de prim rang ar fi împlinit 94 de ani. Poate ar mai fi organizat o expoziţie retrospectivă, în fapt o întâlnire cu prietenii ei apropiaţi şi cu cei foarte dragi – membrii familiei sale, poate ne-ar fi spus cu glasul ei blajin că nu e cazul încă acum. Viaţa o învăţase să fie modestă, dar demnă. Lăsa de la ea, atunci când credea că este cazul. Dar de câte ori a lăsat de la ea în viaţa ei zbuciumată…
Născută la Piatra Neamţ, la 7 septembrie 1919, a absolvit Academia de Arte Frumoase „Belle Arte” din Iaşi, unde a avut profesori pe doi dintre cei mai mari artişti plastici români din toate timpurile, Ion Irimescu şi Corneliu Baba. Debutează în anul 1941 la „Saloanele Moldovei” din Iaşi, unde obţine Premiul pentru acuarela „Victorie” şi portretul „Moşul”. A expus, în acelaşi cadru şi în altele din Moldova, în expoziţii colective sau ocazionale, până în anul 1943, însă prima expoziţie personală a avut-o abia peste şapte ani, în 1950, la Piatra Neamţ. Dar cum vremurile din anii stalinismului au fost nefaste pentru artistă şi arta ei plastică, din motive politice, numele Tereza Gogu a fost trecut la index pentru mai multă vreme. Din această cauză, nu a expus lucrările sale prin expoziţii câteva decenii la rând, deşi artista a lucrat tot timpul cu aceeaşi dragoste şi pasiune. A activat, în calitate de profesoară de desen, la o şcoală din Roznov, apoi la Casa pionierilor Piatra Neamţ. După 1990, este prezentă cu lucrări în expoziţii colective organizate de Filiala Uniunii Artiştilor Plastici Piatra Neamţ, iar în aprilie 1992, va avea prima expoziţie personală retrospectivă, expoziţie organizată atunci din iniţiativa scriitorului Adrian Alui Gheorghe, director al Direcţiei de Cultură Neamţ. Expune în acel an, în luna iulie, şi la Muzeul de artă din Roman. Mai are apoi şi alte expoziţii personale: în aprilie 1994 la Fundaţia „GT Kirileanu”; în aprilie şi septembrie 1998, la Galeriile de artă „Lascăr Vorel”; în septembrie 1999, la Muzeul de artă Piatra Neamţ. În 1997, are două expoziţii personale tematice: aprilie – „Flori”; iunie – „Portrete”. O mare expoziţie retrospectivă va avea la Muzeul Literaturii din Iaşi, în anul 1998, luna mai. Tereza Gogu este prezentă cu lucrări la Biserica Domnească din Piatra Neamţ (Schimbarea la faţă, Ştefan cel Mare), Casa memorială „Aurel Dumitraşcu” Borca, în numeroase colecţii particulare din Piatra Neamţ dar şi din Germania, Bulgaria, Austria, Canada, Japonia, Norvegia, Israel. În anul în care împlinea 88 de ani, cu doar un an înaintea morţii sale, cu prilejul unei expoziţii organizate de Primăria Piatra Neamţ şi dedicate întregii activităţi a artistei, Tereza Gogu declara ziariştilor: „Nu ştiu dacă am ars tot timpul artă, aşa cum se cuvine, dar, până la urmă, cutez să cred că menirea de om şi artist pe lumea asta a fost împlinită. O retrospectivă nu este neapărat un bilanţ cât un pariu cu propriile iluzii care şi-au propus, cândva, să supravieţuiască timpului. Am reuşit? Dar poate că nici răspunsul la întrebarea asta nu mai contează”.
Răspunzând artistei peste timp putem a firma că menirea sa a fost împlinită pe deplin. Şi aceea de artist şi aceea de om.
Nicolae SAVA
