O posibilă taxă aplicabilă tranzacțiilor bancare este discutată în aceste zile în cadrul unor întâlniri între reprezentanții PSD, PNL, USR și UDMR, potrivit Profit.ro. Măsura ar face parte dintr-un pachet mai amplu de ajustări bugetare și reforme fiscale, menite să reducă deficitul bugetar și să crească veniturile statului. Surse citate de Profit.ro afirmă că noua taxă ar putea aduce la buget aproximativ 50 de miliarde de lei anual.
Denumită generic „taxa pe tranzacțiile bancare”, propunerea vizează persoanele fizice și presupune perceperea unei sume de 1 leu pentru tranzacțiile sub un anumit prag valoric și 3 lei pentru cele care depășesc acel prag. Taxa ar funcționa în paralel cu comisioanele deja existente percepute de bănci pentru transferuri, dar ar fi colectată de stat. Conform surselor politice citate de Profit.ro, nu există încă un acord final privind aplicarea măsurii, iar discuțiile sunt în curs.
Dragoș Anastasiu, consilier al președintelui Nicușor Dan, a declarat pentru Profit.ro că această variantă de taxare a fost discutată în cadrul grupului tehnic reunit recent la Palatul Cotroceni. „Această idee a fost una dintre cele analizate. Nu are importanță cine a pus-o pe masă. Bancherii au fost întrebați dacă o astfel de abordare are sau nu sens în contextul economic actual. Este o întrebare legitimă”, a spus Anastasiu.
Plățile pentru utilități sau întreținere, ar putea fi exceptate de la taxă. Totuși, aplicarea unui comision pe fiecare transfer bancar – pentru plăți online sau pentru transferuri între conturi – ar echivala cu o contribuție suplimentară directă către bugetul de stat din partea cetățenilor.
Reacțiile din partea unor economiști și instituții nu au întârziat să apară. Eugen Rădulescu, consilier în cadrul Băncii Naționale a României (BNR), a declarat că o astfel de taxă „este o aberație” și că ideea „nu are sens în economia de piață”. Într-o intervenție la Digi24, citat de news.ro, Rădulescu a comparat măsura cu o practică aplicată în Venezuela și a avertizat că astfel de inițiative pot afecta grav stabilitatea economică și încrederea investitorilor. „Noi avem cea mai mică monetizare din toată Uniunea Europeană și vrem să taxăm tocmai activitatea bancară?”, a spus el.
Într-o declarație pentru Europa FM, profesorul de economie Cristian Păun a vorbit despre impactul pe care l-ar putea avea această taxă asupra populației și funcționării sistemului bancar. Potrivit acestuia, măsura ar afecta în special persoanele cu venituri mici și ar putea descuraja utilizarea serviciilor financiare.
„Plățile mici vor deveni mai scumpe, plățile dese vor deveni mai scumpe, oricine face plăți mici și plăți dese, cei care au venituri scăzute. Deci, în bună măsură, o astfel de taxă va fi suportată de cei cu venituri scăzute. Pe de altă parte, o astfel de taxă va închiba și mai mult folosirea serviciilor financiar-bancare, și evident că este o idee proastă, pentru că sunt foarte multe tranzacții care au dublu sens. De exemplu, când iau un credit de la bancă, creditul inițial reprezintă un transfer bancar între conturile băncii și conturile mele, iar când rambursez, din nou devine tranzacție bancară care va fi impozitată. Ce facem? Impozităm de două ori”, a declarat Cristian Păun.
Acesta a făcut și o comparație între noua taxă și TVA-ul deja existent: „N-are sens să pui o taxă pe tranzacțiile financiare simultan cu TVA-ul, pentru că această taxă aplicată unei tranzacții bancare este o taxă care dublează TVA-ul, dar pe care evident că politicienii și-o doresc pentru că de la TVA încasăm foarte mult, pentru că se acceptă tot felul de regularizări de TVA, rambursări de TVA, care alea ar trebui revizuite mai degrabă, și evident că atunci politicianul preferă o taxă de tipul ăsta care nu are problema pe care o are TVA-ul”, a adăugat profesorul.
Până în acest moment, măsura nu a fost oficializată și nu există un proiect de lege public. Rămâne de văzut dacă discuțiile din grupul tehnic vor fi urmate de inițiative legislative concrete sau dacă ideea va fi abandonată.
Alexandru Andrieș
