Simpozionul ”Turism în Ceahlău – prezent şi perspective”, ajuns la cea de-a doua ediţie, graţie efortului Consiliului Judeţean Neamţ şi al Direcţiei de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău, cu sprijinul Agenţiei Naţionale de Turism, a fost onorat de prezenţa a numeroşi oameni de ştiinţă, cercetători şi universitari, reprezentanţi ai parcurilor naţionale, reprezentanţi ai unor asociaţii de turism, ai unor pensiuni turistice… Prezenţă completată de un numeros public, din zonă şi din ţară.
Ediţia de anul acesta a fost mai bogată în comunicări ştiinţifice, nu mai puţin de 22, acoperind o paletă largă, după competenţa şi experienţa ştiinţifică a lectorilor: geografi, botanişti, zoologi, istorici, etnologi, ingineri, chimişti, sociologi, asistenţi sociali etc. Remarcăm prezenţa academicianului Constantin Toma de la Iaşi, care a deschis, cu o pledoarie pentru Ceahlău în cuvinte emoţionante, lucrările simpozionului, şi a profesorului Radu Rey, un împătimit al munţilor noştri, care a încheiat o zi lungă, cu concluzii pertinente şi cu un nou apel spre lupta pentru Carpaţi, pentru fermierul montan, pentru turismul munţilor. Moderatorii prof. Constantin Pârvulescu, şef birou, şi ec. Cătălin Gavrilescu, director, din partea Direcţiei de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău, au oferit pentru început cuvântul reprezentanţilor Consiliului Judeţean Neamţ, Dan Manoliu, vicepreşedinte, şi Anca Afloarei, coordonator al manifestării din partea acestei instituţii, care au evidenţiat efortul pentru dezvoltarea turismului nemţean şi în special al celui centrat pe muntele Ceahlău, subiectul acestui simpozion.
Simpozionul a fost împărţit pe două secţiuni. Prima a fost dedicată ”turismului şi ecoturismului” şi a avut printre primii conferenţiari pe dr. Nela Miaută (Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice), care a vorbit despre ”Managementul ecoturismului şi utilizarea durabilă a parcurilor naţionale şi naturale” şi Elvira Gille (INCDSB București, Centrul de Cercetări Biologice ”Stejarul”, Piatra Neamţ), cu o comunicare despre ”Valorificarea şi conservarea biodiversităţii vegetale prin turism montan”. Prof. univ. dr. Gabriela Marcoci (Universitatea Laurentianne, Canada) a oferit o opinie despre ”Turismul cultural între economic, mediu şi cultură”, prezenţa sa transformând simpozionul într-unul internaţional. Dr. ing. Vasile Avădanei, din partea Forumului Montan din România, filiala Neamţ, a prezentat un studiu despre ”Dezvoltarea şi promovarea unor concepte moderne de turism pentru zona montană a judeţului Neamţ”, iar de la Orşova, geograful Nicolae Şelau, a vorbit despre ”Turism în Defileul Dunării”. A urmat, firesc, cercetătorul ing. Valentin Pânzariu, de la Clubul de Turism „Coris” Iaşi, cu o emoţionantă pledoarie – ”Turismul ospitalier: simbol al pământului şi poporului român în Ceahlău”. Mihaela Petrescu, director general al Pensiunii „Vânatorul”, din Durău, a oferit câteva exemple de bună practică, pensiunea sa fiind un adevărat model de succes în regiune. Dr. etnolog Elena Florescu (Piatra Neamț) a schiţat imaginea unui sat tradițional de vacanţă, ”o necesitate pentru această zonă”. Prof. Cornel Duculescu (director al Şcolii Bicazul Ardelean) a vorbit despre ”Ecoturismul – perspectivă a valorificării durabile a patrimoniului natural şi a tradiţiilor din localitatea Bicazul Ardelean”, prezentând experienţa sa în proiectele derulate spre promovarea localităţii sale. Andrei Blumer (preşedintele Asociaţiei de Ecoturism din România) a ilustrat conceptele majore ale ecoturismului, modele şi direcţii de urmat, experienţe româneşti şi străine, iar dr. Florian Sălăjeanu (președintele Asociației ASSOC, Baia Mare) a atacat un subiect mai puţin cunoscut publicului larg, dar de mare actualitate pentru o societate ce se vrea modernă – ”Accesibilizarea turistică pentru persoane cu dizabilități”.
Cea de-a doua secţiune, intitulată ”Natură şi tradiţii în Ceahlău”, a adus la tribună lectori de seamă: prof. univ. dr. Iordache Ion şi dr. Adrian Oprea (Universitatea ”Al. I.Cuza” Iaşi, Grădina Botanică, Iaşi), care au prezentat Parcul Naţional Ceahlău prin ”Flora şi fauna de interes ştiintific şi turistic”, iar prof. univ. dr. Constantin Rusu, tot de la Cuza, a vorbit despre ”Solurile montane – resursă prioritară: între necesitate,discurs şi ignoranţă”, cu studiu de caz masivul Ceahlău. Expuneri însoţite de bogate materiale grafice, fotografii, hărţii, statistici. Un alt universitar ieşean, prof. univ. dr. Liviu Apostol, un bun cunoscător al muntelui, a oferit câteva ”Caracteristici ale stratului de zapadă în Masivul Ceahlău şi impactul asupra turismului în timpul iernii” şi drd. Claudiu Găman din Piatra Neamţ a avertizat asupra riscurilor naturale în zona Parcului Naţional Ceahlău, cu implicaţiile avute în activităţile turistice”. Dr. Iulian Săndulache, de la Facultatea de Geografie a Universității București, un fiu la locului, a arătat ce înseamnă ”Masivul Ceahlău şi formele de relief şi importanţa lor turistică”. Tot un fiu al locului, prof. dr. Daniel Dieaconu și ing. Viorel Nicolau (preşedintele Asociaţiei de Filatelie şi Cartofilie Neamţ) au prezentat ”Turismul şi pelerinajul în Munţii Neamţului”, bazându-se pe cartea poştală ilustrată, veche şi mai nouă, dar şi tema ”Tradiţii ancestrale în Munţii Neamţului”, cu un studiu de caz concentrat asupra teatrului haiducesc – ”Banda lui Bujor din Grinţieş”, o mărturie a unor trecute vremuri, ce, reconstituite, devin o sursă inedită pentru turismul montan de iarnă. Biologul M.Sc. Sabin Neaţu, reprezentant al PN Ceahlău, și-a mărturisit temerile în ceea ce priveşte ”Impactul turismului asupra distribuţiei şi stării de conservare a herpetofaunei din Parcul Naţional Ceahlău”.
Se doreşte o prezenţă mai bogată şi mai valoroasă la cea de-a treia ediţie, căci, cu siguranţă, Ceahlăul o merită şi dintr-o astfel de manifestare, s-a spus, nu putem decât învăţa şi spera că fiecare va face tot ce-i stă în putinţă pentru binele şi fala muntelui. (NS)
