Cuvioasa Parascheva a fost cinstită în Biserica Creștină strămoșească veacuri de-a rândul. Încă de la sfârşitul veacului al XVI-lea exista o biserică cu hramul Prea Cuvioasa Parascheva în Răşinari, lângă Sibiu, iar în anul 1408 exista o biserică cu hramul Sfânta Vineri în „Târgul Romanului”. Multe alte biserici din Moldova sau din alte părţi ale pământului românesc au acelaşi hram. Chipul ei sau scene din viața sfintei sunt zugrăvite în diferite biserici româneşti.
În fiecare an, la 14 octombrie, Biserica Ortodoxă de pretutindeni prăznuiește pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. În fel deosebit, Sfânta Parascheva este cinstită în Moldova, întrucât de 379 de ani moaștele ei se odihnesc la Iași, revărsând Lumina Necreată a Sfintei Treimi pe meleagurile moldave. Sfânta Cuvioasă Parascheva este cunoscută în popor și sub numele de „Sfânta Vineri” sau „Vinerea Mare”. Din puținele știri privitoare la viaţa ei, aflăm că Sfânta Cuvioasa Parascheva a trăit în prima jumătate a veacului al XI- lea. S-a născut în Epivat (azi Boiados) în Tracia, pe țărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol (azi Istanbul), pe atunci capitala Imperiului bizantin. Părinții ei erau oameni de neam bun şi credincioşi, râvnitori spre cele sfinte. Un frate al ei, după ce a învăţat carte, s-a călugărit sub numele de Eftimie și a ajuns episcop în localitatea Madite. Parascheva şi-a petrecut anii copilăriei în casa părinţilor sub ocrotirea acestora. Se spune că pe când avea 10 ani a auzit citindu-se într-o biserică cuvintele Mântuitorului: „Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34). Aceste cuvinte au impresionat-o atât de mult, încât şi-a împărţit toate hainele săracilor. După un pelerinaj la Sfântul Mormânt, sfânta se întoarce pe meleagurile natale. Se spune că avea puțin peste 25 de ani atunci când Sfânta Parascheva s-a rugat cu iubire Mântuitorului Iisus Hristos să ia sufletul ei în Împărăția Celui Unic. A fost înmormântată la malul mării. Moaștele sale au fost descoperite printr-o minune, trupul fiind neputrezit și răspândind bună mireasmă.
Drumul moaștelor Sfintei Cuvioase Parascheva
După mutarea sufletului Sfintei Cuvioase Parascheva la Domnul, moaștele sale au stat în biserica Sfinţii Apostoli din Epivat vreo 200 de ani, unde au realizat multe miracole. Vestea despre acestea s-a răspândit în toată Peninsula Balcanică şi în Asia Mică, încât mulţi credincioși greci, bulgari şi valahi din aceste locuri se îndreptau spre Epivat ca să se închine la cinstitele ei moaşte. În jurul anului 1235 moaştele Cuvioasei Parascheva au fost strămutate de la Epivat la Târnovo, capitala imperiului româno-bulgar care devenise, între timp, reşedinţă patriarhală. Mutarea lor s-a făcut într-o impresionantă procesiune, condusă de mitropolitul Marcu din Preslav, însoțit de numeroși clerici, fiind întâmpinate pretutindeni cu flori, lumânări şi slujbe de către dreptcredincioşii români şi bulgari din sudul Dunării. Au fost așezate în Biserica Maica Domnului. La Târnovo moaştele Cuvioasei Parascheva au rămas timp de 160 de ani. Datorită războaielor cu turcii, moaştele Cuvioasei Parascheva au fost mutate la Belgrad. Acolo au stat până în anul 1521, când turcii au cucerit şi acest oraş, iar Serbia a fost transformată în pașalâc. Patriarhul de atunci a hotărât ca sfintele moaște să fie aduse la Constantinopol, fosta capitală a Imperiului Bizantin. De aici, moaștele au fost mutate prin numeroase biserici: Vlahserai (1586), Sfântul Dumitru (1597) şi Sfântul Gheorghe din cartierul Fanar (1601). În anul 1641, domnitorul Vasile Lupu al Moldovei a plătit toate datoriile Patriarhiei ecumenice din Constantinopol. Patriarhul Partenie I zis cel Bătrân a hotărât să-i ofere, drept recunoștință, moaştele Cuvioasei Parascheva. Racla cu cinstitele moaşte a fost transportată cu o corabie pe Marea Neagră. La Galați, moaștele sfintei au fost întâmpinate de Vasile Vodă Lupu, de mitropolitul Varlaam şi de episcopii de Roman şi Huşi, de cler şi credincioşi. În ziua de 13 iunie 1641, cinstitele moaște au fost așezate în minunata biserică a mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi”, ctitoria domnitorului. Din anul 1887, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva revarsă binecuvântări asupra credincioșilor din Catedrala Patriarhală din Iași.
Tradiții de ziua Sfintei Vineri
Ziua de 14 octombrie, praznicul Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași este numită în popor și Vinerea Mare. Poartă acest nume chiar dacă ziua sfintei cade în orice zi din zilele săptămânii. Țăranii, credincioșii de altădată, nu coseau nimic în această zi spunând că te poți îmbolnăvi de boli de ochi și atragi grindina. În nordul Moldovei se credea că toate sărbătorile care cad în intervalul de timp care trece, începând de la Vinerea Mare (Preacuvioasa Parascheva) și până la Cucernicul Simeon (3 februarie), se țineau pentru a feri gospodăriile de foc și vitele de animale sălbatice. Se menționa în Calendarul popular că de la ziua Sfintei Vineri se deschide cel de al doilea sezon pastoral, care se desfășoară de-a lungul a două săptămâni, între 14 și 27 octombrie. Iar această Vineri Mare încheie ciclul de 12 vineri de peste an, care prefațează sărbători importante, în general praguri ale timpului. Amintim de Sfântul Andrei-30 noiembrie, Crăciunul-25 decembrie, Stretenia-2 februarie, 40 de Sfinți-9 martie, Blagoveștenia-25 martie, Duminica Mare-Paștele, Sânziene-24 iunie, Sfinții Petru și Pavel-29 iunie, Schimbarea la Față-6 august, Sfânta Maria Mare-15 august, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul-29 august și Ziua Crucii-14 septembrie. La încheierea ciclului, pe 27 octombrie, în unele zone se serbează o Sfântă Paraschivă care, împreună cu cea de pe data de 14 octombrie, formează o sărbătoare dublă numită Vinerele.
Material preluat din Mesagerul de Neamț
