Adoptarea proiectului legii insolvenţei persoanelor fizice, după 25 de ani de economie de piaţă în România, aduce o stare de normalitate şi de echilibru între sistemele bancare de creditare şi populaţia angajată în astfel de mecanisme financiare.
În urmă cu un an am avut o declaraţie politică în plenul Parlamentului prin care am atras atenţia asupra urgentării apariţiei acestei legi ce oferă protecție românilor care au credite la bănci, față de presiunea creditorilor bancari.
Statistic vorbind, există în acest moment 4,5 milioane de români cu credite la bănci, iar 850.000 de persoane fizice sunt în situația de faliment personal de peste patru ani.
De-a lungul timpului s-a văzut că a face împrumuturi pare un lucru simplu, dacă ne amintim doar tipul de credit cu buletinul. A restitui însă împrumuturile, s-a dovedit a fi un lucru complicat. Dacă legea nu e echilibrată şi pentru cel care împrumută, dar şi pentru cel care este împrumutat, apar consecinţe neplăcute. În timp de criză, când apare şomajul şi lipsesc locurile de muncă, lucrurile se agravează. Din acest punct de vedere o astfel de lege este bine venită, dar și cel care împrumută trebui să fie educat, să ştie că trebuie să şi restituie.
Principalele avantaje pe care noua lege le aduce sunt urmatoarele:
- dacă există executari silite începute, acestea se suspendă odată cu declanşarea procedurii de insolvenţă pentru persoanele fizice;
- se stopează acumularea de dobânzi şi penalităţi pentru întârzierea la plată;
- sunt protejate persoanele fizice, debitori de bună credinţă;
Astfel, se asigură un echilibru între interesele debitorilor, persoane fizice, şi cele ale creditorilor.
Proiectul legii insolvenţei persoanei fizice prevede că orice cetăţean de bună credinţă care este în incapacitate de plată a datoriilor, nu din vina sa, își poate reeşalona datoriile pe baza unui plan de redresare financiară pe o perioada de 5 ani.
Orice debitor, după 90 de zile de la data scadentă a unei datorii, aflat în incapacitate de plată, poate să-şi ceară intrarea în insolvenţă şi, în felul acesta, să se poată redresa financiar în baza acestui plan de rambursare.
Planul de rambursare a datoriilor ar urma să se desfăşoare sub supravegherea unui administrator desemnat de o comisie de insolvenţă.
La nivel naţional urmează să fie constituită o comisie naţională de insolvenţă, dar vor fi constituite şi comisii teritoriale de insolvenţă.
Mai mult decât atât, în momentul deschiderii procedurii insolvenţei persoanelor fizice nu mai sunt acumulate datorii la datorii, penalităţi la penalităţi.
Cu alte cuvinte, orice penalitate, majorare de întârziere sau dobândă se stopează automat. Este o reglementare absolut normală, aşa cum există în toate statele civilizate.
În acest moment, în România, în aproape fiecare familie există contractat cel puţin un credit. Fie că vorbim de credite mici, de consum, sau de credite cu valoare ipotecară, acest cadru legislativ dă o stabilitate şi siguranţă în plus fiecărui român. Senator PNL de Neamţ, Eugen Ţapu-Nazare
