0:00

Şeful Poliţiei Roman s-a „înmatriculat” în sindicat, ZCH NEWS - sursa ta de informații

Şeful Poliţiei Roman s-a „înmatriculat” în sindicat
* „Le vom acorda asistenţă tuturor colegilor noştri cercetaţi prealabil, pentru că abaterile de care sunt acuzaţi sunt de doi lei”, a declarat vicepreşedintele SNPPC

Cei 8 poliţişti de la Roman, faţă de care s-a dispus, de la nivel central, începerea cercetării prealabile pentru a se stabili dacă sunt vinovaţi de o sumedenie de abateri, vor fi apăraţi de sindicat. Şapte dintre ei erau deja membri SNPPC (Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual), iar comisarul şef Dragoş Bălău s-a „înmatriculat” ieri în rândul sindicaliştilor. Materialul de control – un „foileton” de peste 100 de pagini, le-a fost adus oficial la cunoştinţă tuturor cercetaţilor, fiecare ştie, de asemenea, ce abateri i se pot pune în cârcă şi urmează doar ca Direcţia de control intern din IGPR să desemneze ofiţerul care se va ocupa cu cercetarea prealabilă, la capătul căreia se vor stabili sancţiunile.

„Poliţia Roman este grea”, ne-a declarat agentul Neculai Isache, vicepreşedintele SNPPC. „Situaţia operativă este complexă, iar deficitul de personal este însemnat. În aceste condiţii, mi se pare cel puţin discutabil să faci control şi să consideri drept abatere faptul că a întârziat 3 zile răspunsul la o petiţie sau că nu s-a dat nu ştiu ce dispoziţie în scris. Astea chiar sunt chestiuni de doi lei, car par «căutate» bine. Noi am luat legătura deja cu toţi cei 8 colegi care vor fi cercetaţi prealabil şi le asigurăm asistenţă, pentru a se putea apăra. Concret, în ziua în care ofiţerul desemnat cu cercetarea va pleca spre Roman, atunci ne trimitem şi noi reprezentanţii, pentru a participa la fiecare fază a acestei proceduri”.

Şeful Poliţiei Roman s-a „înmatriculat” în sindicat, ZCH NEWS - sursa ta de informații

Bălău, „campionul” abaterilor

De departe, „campionul” abaterilor este comisarul şef Dragoş Bălău care, pe lângă cele 12-13 „păcate” de care ştia, s-a trezit cu un bonus şi a ajuns la 19. Din informaţiile pe care le aveau deja sindicaliştii care se vor ocupa cu apărarea, unele sunt chiar de râsul curcilor.

De exemplu, comisarul şef Bălău va fi cercetat pentru că nu a scris pe hârtie ce atribuţii are el din funcţia de comandant şi ce atribuţii are adjunctul său, deşi aceste lucruri sunt stabilite clar prin fişa postului. Un alt „păcat” major este faptul că a făcut registrul de riscuri privind corupţia, l-a trimis destinatarului (un ofiţer de integritate care se ocupă de Poliţia Roman), dar nu a completat o adresă de înaintare, pe care s-o păstreze ca dovadă (pentru generaţiile viitoare, probabil). Nemaivorbind de păcatul capital de a nu fi verificat zilnic registrul de intrări-ieşiri persoane din sediul poliţiei, mai ales că echipa de control a descoperit greşeala majoră că, în dreptul unui cetăţean, nu era trecută ora ieşirii. Ceea ce ar putut conduce la ipoteza „rezonabilă” că omul n-a părăsit incinta nici în ziua de azi.

Cât despre neregulile legate de prelucrarea, actualizarea, reactualizarea şi împărţirea pe căprării a planurilor de acţiune, problemele sunt „complexe şi pline de umflături”. În sistemul poliţienesc, care se complică inutil ca mod de funcţionare, cu un teanc de hârtii de completat în fiecare zi, există sute de proceduri. Când vrei să găseşti bube în capul unui subordonat, te duci să-l controlezi, iei un plan de acţiune la întâmplare, pui alături procedura şi cauţi „neghine”. Nici măcar nu-i greu. De exemplu, dacă planul de acţiune este pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor stradale – ceea ce la Roman se întâmplă relativ des, din cauza părţii intelectuale a populaţiei din cartierele mărginaşe – măsurile se prelucrează cu poliţiştii de la ordine publică şi cu cei de la judiciar. E simplu de găsit nereguli, ba că nu s-a separat prevenirea de combatere, ba că s-a înregistrat planul la ambele birouri etc, şamd. Lucruri care pot scăpa în absolut orice unitate de poliţie, dar nu sunt esenţiale pentru activitatea în sine, care presupune prinderea hoţilor şi a tâlharilor.

Logica de Dâmbovița

 Însă bomboana pe coliva competenţei Direcţiei de control intern din IGPR este neregula capitală că poliţiştii de la Roman au clasat 4 lucrări penale, care ar fi trebuit trimise la Parchet. Lucrările cu pricina sunt de fapt nişte procese verbale pe care agenţii le întocmesc când sunt chemaţi la spital, pentru anumiţi cetăţeni creştini din urbe care-şi modifică reciproc aspectul facial. În baza unui protocol vechi de ani de zile, medicii anunţă poliţia, iar poliţiştii vorbesc cu părţile implicate, care spun dacă doresc să depună plângere. În cele 4 cazuri, cetăţenii au declarat că nu poartă pică adversarilor şi nu vor să-i reclame. Prin urmare, lucrările au fost clasate! Măsura dispusă de directorul de la Capitală a fost ca Parchetul Roman să dispună. Poliţiştii s-au conformat, au trimis „lucrările” la Parchet, iar procurorii le-au răspuns, tăios şi ferm, că „nu sunt întrunite elementele constitutive ale comiterii infracţiunii de lovire”, după care le-au atras atenţia, la fel de ferm, că este nevoie de plângerea omului bătut ca să se înregistreze dosar penal.

La fel de „inteligent” au fost tratate cele 19 incendii (funingine pe coş, maşini în trafic prăjite de la un scurtcircuit sau mobila de bucătărie distrusă de oala uitată pe foc). Deşi nu-s pompieri, poliţiştii sunt chemaţi şi la astfel de evenimente şi întocmesc, desigur, rapoarte. Se pare că, după logica de București, şi în aceste cazuri ar fi trebuit să întocmescă dosare penale de „distrugere prin incendiere” şi, eventual, să ancheteze „infractorul” care nu şi-a curăţat coşul de fum. După principiul „şeful are întotdeauna dreptate”, mai ales dacă vine de departe, poliţiştii au trimis adresă pompierilor şi acum aşteaptă răspuns, să vadă cum se pune problema din punct de vedere al „asortării” cauzelor cu Noul Cod Penal. Oricum, până acum nu s-a mai pomenit să se înregistreze dosar penal de incendiere în alte situaţii decât cele concrete, în care omul pune focul cu mânuţa lui pe diverse bunuri, fie ele case, maşini sau stoguri de fân. Asta nu înseamnă că nu ar fi interesantă stabilirea prejudiciului, mai ales în cazul coşurilor de fum, că multă lume e curioasă cu cât se mai vinde funinginea pe piaţa de profil.

Cristina MIRCEA

Articolul precedent48 de milioane de lei pentru drumul Dămucului
Articolul următorPrimăria ne îndeamnă: ”Spune nu cerșetoriei, spune nu delincvenței juvenile!”