523 de parlamentari, autorități și instituții județene, Camere de Comerț, patronate, asociații patronale, asociații profesionale, firme și ONG-uri din județele Moldovei au semnat petiția ”SALVAȚI MOLDOVA DE SĂRĂCIE”, inițiată de Camerele de Comerț și Industrie din Regiunea Nord-Est. Pe 14 ianuarie, petiția a ajuns pe masa președintelui României, Klaus Iohannis, a primului ministru Victor Ponta și a ministrului Ioan Rus, de la Transporturi, însoțită de un memoriu:
”Pentru a crea condițiile minime de dezvoltare economico-sociale a Regiunii Nord-Est – Moldova -, pentru atragerea de investiții în această zonă, în vederea creării de locuri de muncă și reducerii gradului de depopulare a localităților și județelor și, nu în ultimul rând, pentru a da o șansă generației actuale și celor care urmează, în cadrul programelor și priorităților Guvernului ce privesc infrastructura de transport, vă rugăm să aveți în vedere solicitările pe care vi le transmitem în Petiția «Salvați Moldova de sărăcie» (…) Având în vedere faptul că fără infrastructură nu se poate realiza dezvoltare economică și socială, semnatarii petiției solicităm Președinției României, Parlamentului României, Guvernului României, parlamentarilor români și tuturor factorilor de decizie politică din România:
- prioritizarea și urgentarea realizării, în funcție de costuri, termene de execuție și dare în folosință a infrastructurii de transport: autostrăzi, drumuri expres care să conecteze Moldova cu vestul româniei, Uniunea Europeană, estul țării, Republica Moldova, nordul țării, Ucraina și sudul țării și al Europei.
- alocarea de fonduri, cel puțin la nivelul celorlalte regiuni ale țării, pentru întreținerea, repararea și modernizarea drumurilor existente în zona Moldovei.”
Practic, întreaga Moldovă, așa cum este ea cuprinsă în Regiunea de dezvoltare nord-est, a reacționat la unison și cere oficialilor de la București să fie scoasă din izolare și să nu fie condamnată la sărăcie perpetuă, să beneficieze de bani de la buget măcar la nivel egal, dacă nu preferențial, cu celelalte regiuni ale țării. Oameni de afaceri, autorități și demnitari din județele Suceava, Botoșani, Iași, Neamț, Bacău și Vaslui, cărora li s-au adăigat și susținători din Vrancea, Galați și Brăila, solicită autorităților de la București urgentarea realizării autostrăzilor București – Suceava – punct trecere frontieră, Brașov – Bacău – Iași – punct trecere frontieră, Târgu Mureș – Pașcani – Iași – punct trecere frontieră, precum și a drumurilor expres Bistrița – Vatra Dornei – Suceava – Botoșani; Bacău – Vaslui – Albița; Piatra Neamț – Bacău; Brăila – Focșani – Tg. Secuiesc; Galați – Tecuci – Bârlad – Vaslui – Iași – Botoșani. Tot în funcție de costuri și termene de realizare și de dare în folosință, se solicită repararea și modernizarea drumurilor Onești – Adjud – Bârlad – Albița; Bacău – Moinești – Comănești – Miercurea Ciuc; Piatra Neamț – Bicaz – Toplița – Tg. Mureș; Tecuci – Oancea și Bârlad – Fălciu.
În opinia celor 523 de semnatari ai petiției, e principala soluție care poate genera dezvoltare economică a Moldovei, cea mai săracă nu doar din România, ci și din UE.
Un semnal că mesajul a ajuns și a fost înțeles corespunzător a fost dat de ministrul Ioan Rus, care a anunțat că autostrada Moldovei va fi una fazată: mai întâi un drum expres Tg. Mureș – Tg. Neamț, ce va fi, ulterior, extins la standard de autostradă. Rus a precizat că legătura între Ungheni-Iași-Tg. Neamț va fi construită din start ca autostradă și a indicat ca termen orientativ anul 2018.
Ulterior, premierul Victor Ponta a subliniat că obiectivul României este ca, până în 2018, Moldova să fie unită cu Transilvania pe această rută.
Mihai Apopii, președintele Camerei de Comerț și Industrie Neamț, cel care a înaintat memoriile la București, a precizat că este o reușită a firmelor din Moldova. ”Eu am fost doar vehiculul, nu am niciun merit. Firmele sunt cele care au reușit să-și prezinte convingător doleanțele în privința infrastructurii de transport”. (D. OSTAHIE)
