Marți, 9 septembrie, Comisia Europeană a anunțat că România va primi 16,68 miliarde de euro prin mecanismul SAFE (Security Action for Europe), al doilea cel mai mare împrumut acordat unui stat membru. Fondurile vor fi destinate achizițiilor de armament și infrastructurii cu dublă utilizare civil-militară.
Decizia vine într-un context tensionat pe plan intern dar și internațional. Pe de o parte, Guvernul aplică măsuri de austeritate iar pe de cealaltă parte, incidentul de miercuri, când Polonia a acuzat că mai multe drone rusești au intrat pe teritoriul său, alimentează îngrijorarea că războiul din Ucraina s-ar putea extinde.
Programul SAFE este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, în valoare totală de 150 de miliarde de euro, creat pentru a sprijini achiziții comune de tehnică militară și investiții în infrastructura de apărare. România a solicitat accesarea fondurilor și figurează printre cele 19 state participante.
Împrumutul va avea o perioadă de grație de zece ani și un termen de rambursare de 40 de ani. Până la 30 noiembrie 2025, guvernul trebuie să transmită Comisiei Europene planurile de investiții, iar primele plăți sunt programate pentru începutul anului 2026. Negocierile asupra listei finale de proiecte se desfășoară în septembrie și octombrie.
Printre obiectivele anunțate se află programe de înzestrare a armatei — sisteme de apărare aeriană, radare, transportoare blindate, drone și nave de luptă — și infrastructura civil-militară. Guvernul a propus includerea capetelor de autostradă A7 (Pașcani–Suceava–Siret) și A8 (Pașcani–Iași–Ungheni), considerate vitale pentru mobilitatea militară pe flancul estic.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, prezintă programul ca pe o oportunitate: „Sunt bani care vor putea merge nu doar către înzestrarea Armatei prin achiziții comune europene, ci și către infrastructura civil-militară: poduri, drumuri, autostrăzi și căi ferate care să asigure mobilitatea rapidă a trupelor și echipamentelor. Sunt investiții de care vor putea beneficia fiecare român.”
Opoziția critică lipsa de transparență. Senatorul AUR Petrișor Peiu afirmă: „Potrivit prevederilor instrumentului SAFE, planurile de investiţii în apărare vor fi transmise Consiliului European până la data de 30 noiembrie 2025 şi în ianuarie 2026 va fi adoptarea de către Consiliul European a planurilor de implementare. Aşadar, se fac demersurile privind obţinerea împrumutului în condiţiile lipsei totale de transparenţă. (…) Respingem ideea conform căreia creditul va fi contractat de România în condiţii aşa-zis avantajoase. Acest credit se va adăuga la datoria externă a României, care deja a ajuns la limita maximă admisă de Tratatul European, de 60% din Produsul Intern Brut. Dobânda la acest împrumut, despre care amintim că este necunoscută, este totuşi o dobândă de pe pieţele financiar-bancare sau mai mare. (…) Şi pentru creditul SAFE vom plăti tot cele mai mari dobânzi din Europa.”(sursa: stirileprotv)
Fostul ministru de finanțe Adrian Câciu avertizează că împrumutul va majora deficitul: „Împrumuturile adaugă la deficit (dincolo de faptul ca adaugă și la datoria publică) la momentul producerii cheltuielii, nu la momentul rambursării(zic asta pentru cei care nu știu). Adică vom avea deficit mai mare cu aceste 16,7 miliarde euro, în următorii ani!!! Așa că, eu zic să nu mai perorați atâta cu deficitul actual, că deficitul viitor tot mare va fi, pentru că vin împrumuturile SAFE(echivalent a 4,6% din PIB). Deficitul nou creat se va adăuga deficitului curent. La fel, datoria nou creată se va adăuga datoriei curente”(sursa: Mediafax)
Contractarea celor 16,7 miliarde de euro prin SAFE deschide pentru România un nou capitol în politica de apărare și infrastructură, dar și o dezbatere internă legată de sustenabilitatea finanțelor publice. În lunile următoare, guvernul trebuie să definitiveze lista proiectelor și să negocieze cu Bruxelles-ul modul concret de utilizare a banilor.
Sandu Munteanu
Foto: Facebook Comisia Europeană, Ionuț Moșteanu, Petrișor Peiu , Adrian Câciu
