Proiectul „România Educată”, promovat de președintele Klaus Iohannis, promitea o reformă profundă a sistemului educațional, alta decât cele dinainte. Perspective erau, președintele era de profesie dascăl, și-a adus propriul ministru iar PSD și PNL jucau în palma sa, fără să îndrăznească să îl contrazică. Realitatea bugetară demonstrează că acest ideal este departe de a fi atins. Potrivit celui mai recent raport UNESCO, România alocă doar 3.3% din PIB pentru educație, clasându-se pe locul 123 din 171 de țări. Acest procent este semnificativ sub media europeană de 5% și departe de angajamentul de 6% din PIB, asumat prin Legea Educației Naționale din 2011.
De la promisiuni la amânări constante
Legea Educației prevede alocarea a 6% din PIB pentru educație, însă această țintă a fost amânată anual prin ordonanțe de urgență. Se pare, mai tari decât legea, președintele care a promulgat-o și partidele care au votat-o. În 2023, Ministerul Educației a primit doar 3,3% din PIB, iar în 2024 de 4,3 %. Ministrul Educației, Ligia Deca, a anunțat un „buget record” pentru educație, incluzând 2,2 miliarde de euro din fonduri europene și 3,5 miliarde din PNRR. Cu toate acestea, aceste sume suplimentare nu rezolvă problema cronică a finanțării, iar procentul din PIB alocat rămâne printre cele mai mici din Europa.
Impactul asupra calității educației
Raportul UNESCO arată că jumătate dintre directorii de școli din România nu beneficiază de formare adecvată, ceea ce limitează implementarea reformelor promise. România continuă să rămână la coada clasamentelor internaționale, atât în ceea ce privește alocările bugetare, cât și rezultatele educaționale per total. Asta nu înseamnă că nu au apărut vârfuri, elevi și cadre didactice cu rezultate deosebite la nivel internațional, dar acestea apar mai mult datorită calităților individuale.
Alexandru Andrieș
FOTO: presidency.ro
