Administrația Bazinală de Apă Siret anunţă începerea activităţilor de consultare a publicului în ceea ce priveşte principalele probleme de gospodărire a apelor. Informaţiile conţinute în acest document reprezintă cea mai recentă evaluare a presiunilor şi a impactului acestora asupra mediului acvatic, progresele înregistrate în atingerea obiectivelor pentru anul 2021 şi identifică problemele importante privind gospodărirea apelor care încă afectează în mod direct sau indirect starea apelor de suprafaţă şi subterane.
Documentul poate fi consultat la adresa http://www.rowater.ro/dasiret/default.aspx, în secțiunea Consultarea publicului/Documente. Observațiile pot fi transmise prin e-mail la adresa [email protected]. Consultarea publicului durează până pe data 22 iunie 2014. Vă prezentăm fragmentele cele mai semnificative din acest document (Z.C.H.)
Poluarea cu nutrienți
O problemă importantă de gospodărirea apelor este poluarea cu nutrienți, în special cu azot și fosfor. Nutrienţii în exces conduc la eutrofizarea apelor, ceea ce determină schimbarea compoziţiei și scăderea biodiversitatii speciilor, precum şi reducerea posibilității de utilizare a resurselor de apă în scop potabil, recreațional, etc. Ca şi în cazul substanţelor organice, emisiile de nutrienţi provin atât din surse punctiforme (ape uzate urbane, industriale şi agricole neepurate sau insuficient epurate), cât şi din surse difuze (în special, cele agricole: creşterea animalelor, utilizarea fertilizanţilor, etc).
Având în vedere atât poziționarea României în bazinul hidrografic al Fluviului Dunărea și bazinul Mării Negre, cât și necesitatea protecției mediului acvatic în aceste zone, România a declarat întregul său teritoriu ca zonă sensibilă, conform cerințelor Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane. Acesta decizie se concretizează prin faptul că în aglomerările cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenți trebuie să se asigure o infrastructură pentru epurarea apelor uzate urbane care să permită epurarea avansată, mai ales în ceea ce privește îndepărtarea nutriților (azot și fosfor).
La nivelul spațiului hidrografic Siret, au fost identificate, în anul 2012, 36 aglomerări ale căror ape uzate colectate trebuie supuse unei epurări riguroase privind îndepărtarea nutrienților. Dintre acestea, un număr de 34 aglomerări aveau sisteme de colectare și 29 aglomerări aveau stații de epurare. Nivele de colectare ale locuitorilor echivalenți a fost de 82,48% pentru colectare și 74,18% pentru epurarea apelor uzate.
De asemenea, având în vedere căile de transmitere a poluării, este important să fie luate în considerare și emisiile difuze de nutrienți de la aglomerările umane, ținând cont de faptul că 50,68% din locuitorii echivalenți la nivel național nu beneficiază de sisteme de colectare a apelor uzate. De asemenea, unitățile industriale și agricole contribuie la poluarea cu nutrienți.
Punerea în aplicare a cerințelor Directivei IED și a recomandările BAT pot reduce în mod semnificativ poluarea cu nutrienți din surse punctiforme industriale și agricole. Căile prin care poluanţii (în special nutrienții, dar şi alţi poluanţi) proveniţi de la activitățile agricole pot conduce la poluarea difuză a resurselor de apă sunt diverse (scurgere la suprafață, percolare, etc.). Sursele de poluare difuză sunt reprezentate în special, de stocarea şi utilizarea îngrășămintelor organice şi chimice, creșterea animalelor domestice, etc. În vederea diminuării poluării punctiforme și difuze din agricultură a fost identificat un set de măsuri-cheie pentru reducerea emisiilor de nutrienţi corelate cu practicile agricole și utilizarea terenurilor.
Au fost stabilite programele de acțiune cu măsuri obligatorii, aplicabile pe întreg teritoriul României. Aceste măsuri sunt în concordanță cu legislația europeană, în special cu Directiva 91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole (Directiva Nitrați) transpusă în legislația națională prin HG nr. 964/2000. În procesul implementării Directivei Nitrați, România a desemnat zone vulnerabile la nitrați încă din anul 2005.
La nivelul anului 2013, în urma discuțiilor avute cu Comisia Europeană s-a agreeat ca România să nu mai desemneze zone vulnerabile la nitrați, în conformitate cu art. 3 alin (5) al Directivei Nitrați 91/676/EEC, ci să aplice prevederile Codului de Bune Practici Agricole și măsurile din Programele de Acțiune pe întreg teritoriul țării, pentru a asigura menținerea și îmbunătățirea calității apelor de suprafață și subterane în ceea ce privește cantitatea de nutrienți și procesele de eutrofizare. Unele măsuri de prevenire a poluării cu nutrienți pot fi sprijinite prin
Programul Național de Dezvoltarea Rurală (PNDR), iar în următorul ciclu al PNDR se analizează posibilitatea finanțării unor măsuri prevăzute în contextul Directivei Cadru Apă. În vederea reducerii poluării cu nutrienți a apelor, pe lângă măsurile tehnice de îmbunătățire a calității efluentului evacuat de la stațiile de epurare ale aglomerărilor, unităților industriale și fermelor agrozootehnice, și aplicarea Codului de Bune Practici Agricole, introducerea și comercializarea pe piața de profil a detergenților fără conținut de fosfați este cea mai rapidă și eficientă măsură de reducere a emisiilor de fosfor în apele de suprafață.
Pentru un număr mare de aglomerări mai mici de 10.000 locuitori echivalenți, în legislația națională nu este o cerință de obligativitate a îndepărtării fosforului. De aceea reducerea fosfatului din detergenți poate avea o influență importantă asupra reducerii încărcărilor de fosfor de la aglomerările mai mici de 10.000 locuitori echivalenți, într-un termen mai scurt decât cel pentru construirea/modernizarea sistemelor de colectare și stațiilor de epurare. În spaţiul hidrografic Siret din totalul de 359 corpuri de apă de suprafaţă, au fost identificate un număr de 3 corpuri, respectiv 0,83%, având risc de neatingere a obiectivelor de mediu datorită poluării cu nutrienţi.
Poluarea cu substanţe periculoase
În conformitate cu prevederile directivelor europene în domeniul apelor, precum și cu abordarea ICPDR, există 3 tipuri de substanțe chimice periculoase, și anume:
* substanțe prioritare – poluanți sau grupe de poluanți care prezintă risc semnificativ asupra mediului acvatic, incluzând și apele utilizate pentru captarea apei potabile;
* substanțe prioritare periculoase – poluanți sau grupe de poluanți care prezintă același risc ca și cele precedente și în plus sunte toxice, persistente și bioacumulabile;
* poluanți specifici la nivel de bazin hidrografic – poluanți sau grupe de poluanți specifice unui anumit bazin hidrografic.
Din categoria substanțelor periculoase fac parte produsele chimice artificiale, metalele, hidrocarburile aromatice policiclice, fenolii, disruptorii endocrini și pesticidele, etc. Totodată, în vederea atingerii și menținerii stării bune a apelor este necesară reducerea progresivă a poluării cauzate de substanțele prioritare și de poluanții specifici, cât și de stopare sau eliminare a emisiilor, descărcărilor și pierderilor de substanțe prioritare periculoase.
În vedera gestionării corespunzătoare a poluării cu substanțe prioritare, la nivelul spațiului hidrografic Siret s-a realizat inventarul emisiilor, descărcărilor și pierderilor de astfel de substanțe. În acest scop s-au folosit date din perioada 2009 – 2011. În prima etapă s-a stabilit că din cele 41 substanțe prioritare, numai 2 sunt relevante pentru spațiului hidrografic Siret, respectiv cadmiu şi triclormetan. Pentru aceste substanţe s-a realizat un inventar complex cuprinzând informații cu privire la potențialele surse de poluare, concentrațiile de substanțe prioritare și tendințele acestor concentrații în apă și sediment, precum și referitor la măsurile aplicate în vederea atingerii stării bune.
În urma analizării presiunilor generate de activitățile umane, în cadrul spațiului hidrografic Siret s-au identificat ca surse de poluare cu substanțe prioritare, prioritar periculoase și poluanți specifici, următoarele sectoare: activități din industria chimică şi aglomerări umane. Contribuția din sursele difuze a fost estimată din calcul, rareori putând fi identificate sursele potențiale de poluare. Acest fapt se datorează lipsei unor modele care să permită o aproximare mai corectă și reală a valorii concentrației poluanților proveniți din surse difuze, în concentrațiilor de substanțe prioritare din depunerile atmosferice, agricultură, trafic și infrastructură urbană și periurbană, scurgeri accidentale, pierderi din materiale diverse etc. care ajung în apă). În aceste situații, va fi necesară realizarea unei analize mult mai detaliate (modelare) pe baza unor abordări mai complexe decât cele folosite în primul inventar.
Din evaluările realizate a rezultat că la nivelul spațiului hidrografic Siret nu există corpuri de apă la risc de neatingere a stării bune datorită poluării cu substanțe prioritare și prioritar periculoase. Până în prezent, la nivelul spațiului hidrografic Siret s-au luat următoarele măsuri de bază în vederea atingerii stării bune a apelor și menținerii acesteia:
* Reabilitarea/modernizarea sistemului de colectare şi epurare a apelor uzate existent pentru aglomerări umane, unităţi industriale şi agricole;
* Construirea/extinderea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare pentru aglomerări umane, unităţi industriale şi agricole;
* Managementul deşeurilor nepericuloase (nămol);
* Introducerea tehnologiilor curate şi a BAT-urilor;
* Constructia platformelor de stocare a gunoiului de grajd
precum și o serie de măsuri suplimentare care urmează a fi implementate, vizând:
* Remedierea terenurilor puternic poluate;
* Aplicarea codului de bune condiţii agricole şi de mediu, altor coduri de bună practică în ferme;
* Aplicarea agriculturii organice (biologic sau ecologică).
