Unul din pictorii contemporani importanţi pe care i-a dat judeţul Neamţ artei plastice româneşti, Mircea Titus Romanescu, împlineşte astăzi 64 de ani. Deşi nu trăieşte în prezent la Piatra Neamţ ci mai mult prin Capitală, artistul vine din când în când în oraşul său natal să ofere iubitorilor de artă noutăţile sale în materie de creaţie plastică. Născut la 16 august 1950, Piatra Neamt, urmează, între anii 1969 – 1974, Institutul Politehnic Bucuresti, apoi (2004 -. 2006) Universitatea de Vest, Facultatea de Arte Timişoara, cu un master în “Management şi impresariat în arte vizuale”, la cunoscutul critic de artă prof.Constantin Prut. De altfel, în prezent, una din preocupările sale este şi cea de impresariat artistic în materie de artă. Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România (secţia pictură) şi al Asociaţiei Internationale a Artiştilor Plastici (UNESCO).
Artistul are în palmares numeroase expozitii personale în România – Bucureşti (1990, 1992, 1994, 1995, 1996, 2001 2002, 2003, 2004, 2007,2006), Timişoara (2004), Bacău (1989,2007), Piatra Neamţ (1988, 2001, 2007,2008 ,2009, 2012) – şi în străinătate: 2008 – Ambasada Romaniei la Praga, “Real şi imaginar”, Praga; 2007 – Galeria “ARIPA”, “Alla ricerca del segno perduto”, Torino; 2005 – Institutul Cultural Român, “Luce e colori”, Veneţia (Italia); 2003 –Celostatniho Seminare, “Svetlo a barvy-evropske cesty”, Kromeritz (Republica Ceha); 2003 – “Winden am See” (Austria); 2003 – Le Siants Gallery, “Between cubism and expresionysme”, Praga (Republica Cehă); 2002 – Centrul Cultural Român, “Licht und Fabre”, Viena (Austria); 1998 – Vennendal Hotel, Nunspeet (Olanda); 1996 – Nunspeet (Olanda); 1994 – Galeria Covalenco, Geldrop (Olanda); 1991 – “Sparkasse – Warstein” (Germania). În 1994 este câştigator al concursului Cooymans-Covalenco (Olanda).
„Pictura lui Romanescu vine dintr-o tradiţie a figurativului de culoare, cu implicatii pasionale franc exprimate, într-o manieră care ne trimite la performanţele unui neoexpresionism modern, crescut pe amintirea începuturilor eroice ale secolului al XX-lea. Metaforic vorbind, spune că el nu putea fi altfel, venind din oraşul care l-a dat pe Lascăr Vorel, artist strict contemporan prin manieră şi valoare , născut şi el in Piatra Neamţ, ca şi Vermont sau Brauner. La Mircea Titus Romanescu intervine o doză de lirism în plus, pentru că temele sale se raportează simultan la natura frustă, este cazul peisajelor şi la cea umanizată prin ataşament liric, natura statica sau imaginea citadină poetizată. Lucrurile aparent banale capătă un caracter eroic, monumentalitatea construcţiei sever articulate şi intensitatea culorilor saturate impun o realitate discretă, pe lângă care prea adesea trecem grabiţi. Poate acesta să fie şi secretul succesului său în spaţiul septentrional al Europei, dar valoarea intrinsecă este cu certitudine una din chei. Dar dincolo de aceste orchestrări subtile şi decise, există fluidul unui lirism conţinut, de multe ori învăluit în discreţia sonorităţilor grave de violoncel. Aici trebuie să-l căutăm pe artist, cu vocaţia sa emoţional-patetică, dar mai ales cu motivaţia valorii profunde a picturii sale de acum” – scria criticul de artă Virgil Mocanu în revista “Cronica” din Iaşi, în iunie 2001. Să urăm artistului La mulţi ani! (N. SAVA)
