În aceste zile, se împlinesc 97 de ani de la naşterea scriitorului Constantin Virgil Gheorghiu, născut în satul Totoieşti, fosta comună Războieni-Valea Albă. Data oficială a naşterii este incertă. Dicţionarul Literaturii Române (al Academiei) consemnează data de 15 septembrie, Dicţionarul oamenilor de seamă din Neamţ (C. Prangati) – data de 19 septembrie. În fapt, viitorul scriitor şi preot se naşte la 9 septembrie, dar naşterea sa este înregistrată abia peste câteva zile. Întrucât şi locul naşterii este pus la îndoială (Războieni/Valea Albă/Totoieşti), redăm datele consemnate oficial la primărie : “Registrul stării civile pentru naşteri, nr. 112, GHEORGHIU, VIRGILIU. Act de naştere din anul 1916, luna septembrie, ziua 18, ora trei după amiază. În ziua de cincisprezece ale prezentei luni, la orele (8) opt după amiază, s-a născut în casa părinţilor sei din satul Totoieşti, această comună, un copil de sex bărbătesc, căruia i s-a dat prenumele Virgiliu, numele de familie fiind Gheorghiu. Fiu a (l) D-lui Constantin Gheorghiu în vârstă de 23 de ani, de profesie preot şi a (l) D-nei Maria Gheorghiu, născută Toma Scobai, în vârstă de 21 de ani, de profesie casnică, ambii domiciliaţi în comuna Războieni – Valea Albă, judeţul Neamţ, satul Totoieşti. Naşterea a fost declarată de tatăl care ne-a înfăţişat copilul”. Îşi trăieşte copilăria la Petricani, unde face şi studiile primare, apoi intră la Liceul militar din Chişinău. Încă din clasele primare începe să scrie versuri. În timp ce studia la Chişinău şi Cernăuţi (colegiu la care se transferase în 1935), deja publica în Biletele de papagal ale lui Tudor Arghezi. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost reporter special pe front, apoi ataşat cultural la Zagreb. Tot în timpul războiului a publicat câteva plachete de versuri, romanul „Ultima oră” şi două volume de reportaje de pe front, volume prefaţate de Tudor Arghezi. După 23 august 1944, a petrecut câţiva ani prin lagărele din Germania, în condiţii groaznice, apocaliptice. Odată eliberat, a făcut studii de teologie la Heidelberg şi, din 1963 până în 1992, când s-a stins din viaţă, a fost paroh al Bisericii Ortodoxe din Paris. El a debutat ca poet la Bucureşti, în 1937, când îi apare primul volum de versuri „Viaţa de toate zilele”, iar în anul 1940 obţine Premiul de poezie al Fundaţiei Regale, cel mai prestigios premiu literar din acea vreme. Constantin Virgil Gheorghiu a avut o prodigioasă carieră literară, dar necunoscută publicului cititor din ţară. Romanul „Ora 25” a fost tradus în 40 de limbi şi a fost ecranizat (cu Anthony Quinn în rolul principal). Autorul a fost elogiat în cronici, studii şi eseuri de mari scriitori de pe mapamond, după cum a avut o susţinută corespondenţă cu mulţi autori români din exil şi din ţară, dar şi cu scriitori străini faimoşi.
