0:00

Personalitatea săptămânii: Aurel Băeşu, un pictor fără noroc, ZCH NEWS - sursa ta de informații

Născut la Fălticeni, la 26 mai 1896, Aurel Băeşu, unul din cei mai importanţi artişti plastici români care au trăit la Piatra Neamţ, urmează cursurile secundare la Fălticeni şi Şcoala de Belle Arte din Iaşi (director, pictorul Gheorghe Popovici), cu studii întrerupte din cauza războiului şi reluate în 1919. Student fiind, în 1915, este distins de către Academia Română cu Premiul I pentru desen. În 1917, participă ca ofiţer la luptele de la Cireşoaia şi Oituz din primul război mondial, dar, alături de alţi 35 de tineri artişti pictează pe front, după ce, pentru scurt timp a făcut studii la Liceul militar. Spirit cercetător, simţind nevoia unei culturi artistice mai cuprinzătoare, cu sprijinul lui G.T. Kirileanu şi D. Lalu, pleacă la Roma, pentru a-şi continua studiile la Institutul de Belle Arte, timp de doi ani. În această perioadă, se îmbolnăveşte de tuberculoză şi este internat la un sanatoriu din Varesse. Revine în ţară şi îşi cumpără o căsuţă la Piatra Neamţ, pe lângă Parcul Cozla, şi se stabileşte definitiv aici. În 1926, mai întreprinde călătorii în Franţa, Slovenia, Ungaria. Moare mult prea devreme, la 24 august 1928, la 32 de ani, la Piatra Neamţ. Este înmormântat în cimitirul de la Borzoghean, monumentul funerar de la mormântul său fiind profanat astă iarnă de nişte amatori de fier vechi. Prin grija Asociaţiei “Cetatea Neamţului, paleta de la monumentul funerar a fost refăcută şi repusă la loc. Chiar dacă a pictat în jur de doar 12 ani, artistul este văzut astăzi drept o bornă a artelor moldovenești, și nu numai, fiind apreciat încă din epocă cu ocazia apariției artei sale pe simeze. De la pictura tributară esteticii lui Nicolae Grigorescu, Aurel Băeșu ajungea la sfârșitul deceniului trei un vârf al impresionismului, diferențiindu-se și prin aura romantică, dar relevantă. Picturile sale, cu colorismul lor impresionist, au tematică rustică, fiind marcate şi de sentimentalismul semănătorist. A fost preocupat de scene săteşti şi de periferia târgurilor moldave, cu năzuinţa de a surprinde specificul omenesc.

Articolul precedentMunicipalul s-a despărţit de Harbuz
Articolul următorSecuieni: Asfaltarea în plină desfășurare